Cu 600 de primării mai puține: 561 s-au unit voluntar în prima etapă a reformei, iar Ungheni, Călărași și Rezina vor primi cele mai consistente stimulente
Bilanțul primei etape a reformei administrativ-teritoriale arată că 561 de primării sau 63% au încheiat cu succes amalgamarea voluntară până la 31 august. În septembrie, urmează faza obligatorie pentru alte peste 250 de comunități, obiectivul final fiind reducerea numărului total la 292 de primării după alegerile locale din 2027. Cifra este cu 600 mai mică decât numărul actual al primăriilor din R. Moldova.
„Faptul că, în acest an, sute de aleși locali au purtat discuții, au negociat și și-au asumat această decizie deloc ușoară ne arată încă o dată de ce aleșii locali de la noi din țară se bucură de o încredere atât de înaltă din partea cetățenilor. Prin aceste decizii, aleșii locali ne-au oferit încă o dată o lecție de maturitate politică”, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, într-o conferință de presă susținută pe 2 septembrie.
Potrivit șefului Cancelariei de Stat, veniturile proprii medii ale autorităților publice locale reprezintă doar 11%, ceea ce îngreunează furnizarea unor servicii de calitate pentru locuitori. Datele oficiale arată că opt din zece familii care nu dispun de apă și canalizare, locuiesc în primării cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori.
Această fragmentare administrativă demonstrează ineficiența localităților cu o populație redusă, a punctat Alexei Buzu.
„Nu este o coincidență faptul că majoritatea familiilor care nu au acces la apă și canalizare sunt concentrate în aceste primării. Aceasta nu este rezultatul inacțiunii primarilor sau a aleșilor locali, ci o caracteristică sistemică. În pofida eforturilor depuse, aceștia nu reușesc să le ofere cetățenilor aceste servicii”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Amintim că, dintre cele 892 de primării, două – municipiile Chișinău și Bălți – sunt excluse din acest proces.
Astfel, dintre celelalte 890 de administrații locale, 776 au o populație sub 3.000 de locuitori, ceea ce le face vizate de etapele de amalgamare. De exemplu, în UTA Găgăuzia există 26 de primării, iar 15 dintre acestea au o populație mai mică de 3.000 de locuitori.
Rezultatele amalgamării voluntare
În acest context, Alexei Buzu a anunțat că, la încheierea etapei de amalgamare voluntară din 31 august, 63% dintre primăriile din țară – mai exact 561 din 890 – au adoptat decizii finale.
Rezultate remarcabile au fost înregistrate în raionul Leova, unde opt primării s-au unit și au creat o comunitate de aproximativ 4.000 de locuitori.
La Călărași, populația noii primării va crește de la 9.514 la 26.793 de locuitori, la Strășeni - de la 14.543 la 19.119 locuitori, iar la Fălești - de la 11.960 la 17.216 locuitori.
„Avem primării din diferite colțuri ale țării, cu aleși locali din diferite partide politice, care s-au unit pentru a se asigura că localitățile lor se dezvoltă și că cetățenii vor beneficia de servicii și infrastructură mai bune”, a precizat Buzu.
Cel mai impresionant rezultat s-a înregistrat în municipiul Ungheni, unde populația va crește de la 26.500 la 42.000 de locuitori după alegerile locale din 2027.
„Acolo urmează să facem investiții de peste 157 de milioane de lei pentru a extinde serviciul de transport public, astfel încât cetățenii din acele localități – elevii, pacienții, vârstnicii – să poată călători mult mai liber și mai comod. Urmează să investim în serviciul de salubrizare, ca toți cei 42.316 locuitori să beneficieze de servicii moderne, unde deșeurile sunt sortate, depozitarea lor nu pune în pericol sănătatea populației, iar rețeaua de alimentare cu apă urmează să fie extinsă”, a afirmat Alexei Buzu.
Stimulente în valoare de 4.5 miliarde de lei
Localitățile care au decis să se unească benevol vor primi sprijin financiar sub forma a trei stimulente:
Stimulentul de pregătire, oferit în acest an;
Stimulentul de dezvoltare, triplat de către Guvern – 3.000 de lei pe cap de locuitor, bani care vor merge pentru investiții începând cu ianuarie 2027;
Stimulentul post-amalgamare, oferit începând cu anul 2028 în noile primării.
De cele mai mari fonduri va beneficia municipiul Ungheni, unde s-au unit 10 primării – 157 de milioane de lei. Acesta este urmat de Călărași unde 14 primării unite vor beneficia de 116 milioane de lei, Rezina - 85 de milioane de lei pentru nouă primării unite și Râșcani - 72 de milioane de lei pentru șapte primării unite.
„Sunt bani care vor merge într-o infrastructură mai bună și în servicii moderne. În majoritatea acestor primării, dacă ne uităm la veniturile curente și la aceste stimulente, sprijinul financiar reprezintă aproximativ 55-65% din veniturile lor pentru anul 2026”, a explicat Alexei Buzu.
Amalgamarea normativă și procedurile finale
Începând cu luna septembrie, cele 254 de primării care nu au finalizat acest proces în mod voluntar vor fi comasate prin amalgamare normativă.
Prin urmare, după încheierea acestei ultime etape, autoritățile centrale vor supune dezbaterii publice pachetul legislativ. În document vor fi definite competențele primăriilor, harta administrativă de nivelul I și II, precum și lista primăriilor și a localităților componente.
Proiectul de lege va fi aprobat de Guvern și votat în Parlament, toate procedurile urmând să fie finalizate în această toamnă.
„Vom avea la dispoziție un an pentru a pregăti celelalte etape și tranziția, deoarece noua structură administrativă a țării va intra în vigoare odată cu alegerile locale generale de anul viitor”, a explicat Buzu.
În acest sens, după alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor funcționa aproximativ 292 de primării, față de 892 câte sunt în prezent.
„Aceste primării vor fi mult mai bine pregătite să acceseze fonduri de preaderare și să implementeze proiecte majore, pentru a le oferi cetățenilor lucrurile simple pe care le așteaptă de ani de zile: apă la robinet, canalizare, drumuri practicabile, iluminat stradal și alte servicii esențiale”, a precizat Alexei Buzu.
Precizăm că o parte dintre primarii din Republica Moldova sunt nemulțumiți de modul în care se desfășoară reforma administrației publice locale. Congresul Autorităților Locale din Moldova a arătat recent, într-un apel oficial către conducerea țării că, în unele cazuri, este impusă comasarea forțată a unor localități cu cele care deja s-au amalgamat voluntar și că rămâne neclară finanțarea de care vor beneficia dacă se angajează în acest proces.
CITIȚI ȘI:
