Critici în legătură cu amalgamarea normativă: CALM acuză abuzuri și consultări simulate, Executivul susține că respectă legea
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) își exprimă nemulțumirea față de modul în care este implementată reforma administrativ-teritorială, acuzând autoritățile centrale de abuzuri, lipsă de transparență și de încălcarea cadrului legal existent. Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a subliniat că asociația nu se opune ideii de reformă, ci modului defectuos în care este desfășurată în ultimele luni.
Referindu-se la lipsa unei baze legale clare pentru etapa actuală a reorganizării, Viorel Furdui a evidențiat că termenul de „amalgamare normativă” nu există în legislația națională.
„Nu contestăm reforma. Contestăm felul în care e făcută. Iar felul acesta a coborât în ultimele luni câteva trepte bune. Nu există cadru legal. 'Amalgamarea normativă' nu figurează nicăieri în dreptul Republicii Moldova. În schimb, Legea nr. 764/2001 spune la articolele 17 și 18 foarte clar: desființarea unei localități și mutarea centrului administrativ se fac de Parlament, după consultarea cetățenilor. Două condiții, ambele obligatorii”, a specificat Furdui.
Directorul executiv al CALM a atras atenția și asupra faptului că ghidurile și conceptele utilizate în teren nu au valoare juridică și că procesul a fost grăbit nejustificat.
„Ghidul e nesemnat și nepublicat. Conceptul reformei n-a fost adoptat de nimeni. În realitate, singurul document aprobat de Guvern este Strategia 2023–2030 care spune că etapa voluntară ține până în 2026 și că abia la sfârșitul lui 2026 se face bilanțul. În realitate, etapa normativă a pornit în august, cu patru luni mai devreme”, a precizat Furdui.
De asemenea, Furdui a acuzat autoritățile de formalizarea consultărilor publice și de blocarea intenționată a inițiativelor locale de organizare a referendumurilor.
„De fapt, consultarea a fost golită înainte să înceapă. Ghidul îi instruiește pe primari să le spună oamenilor că păstrarea situației actuale 'nu constituie o opțiune'. Nu se caută opinia oamenilor. Se caută o hârtie pentru dosar, iar cine a cerut referendum a fost oprit”, a opinat directorul CALM.
Analizând impactul asupra administrațiilor locale, reprezentantul CALM susține că toate categoriile de primării au de suferit din cauza deciziilor arbitrare:
„Cine n-a vrut să se amalgameze a fost trecut public la 'neperformanți' și i s-a dat un cluster ales de altcineva. Cine s-a amalgamat voluntar se trezește că peste înțelegerea lui se lipesc localități care n-au fost în nicio discuție. Cine a ascultat a pierdut. Cine a refuzat a pierdut. Cine nici măcar nu era vizat a pierdut și el”, a declarat Furdui.
În încheiere, Viorel Furdui a reiterat solicitările CALM privind revenirea la cadrul legal și stoparea abuzurilor:
„Cerem sistarea amalgamării normative până când Parlamentul adoptă o lege organică. Oprirea consultărilor organizate fără primărie și anularea proceselor-verbale rezultate. Deblocarea referendumului local. Chestiunea de fond pe ordinea de zi a oricărei consultări: rămâne sau nu localitatea unitate administrativ-teritorială? Legea întâi, harta după. Nicio reformă administrativ-teritorială de succes și durabilă nu s-a construit pe grabă, calendar politic, manipulare, abuz, pe lipsă de transparență și pe ignorarea oamenilor”, a concluzionat Viorel Furdui.
Reacția Guvernului
În replică la acuzațiile aduse, Guvernul a emis o reacție oficială prin care susține că a comunicat transparent și consecvent pe parcursul tuturor etapelor reformei administrației publice locale. Reprezentanții Executivului precizează că atât etapa voluntară, cât și cea normativă au fost prezentate public, iar aleșii locali au fost informați în mod regulat cu privire la criteriile aplicate.
„Executivul subliniază că acțiunile întreprinse în această perioadă se înscriu strict în cadrul competențelor sale legale și constituționale. Guvernul menționează că are dreptul de inițiativă legislativă și că rolul său actual este de a analiza situația, de a evalua capacitatea administrativă a localităților, de a desfășura consultări și de a pregăti propunerea legislativă care va fi înaintată Parlamentului”, informează Guvernul.
Executivul dă asigurări că va continua dialogul cu comunitățile și primarii pentru consolidarea capacității administrației locale.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat pe 2 septembrie bilanțul primei etape a reformei administrativ-teritoriale – amalgamarea voluntară. Potrivit datelor prezentate, 561 de primării, sau 63%, au încheiat cu succes amalgamarea voluntară până la 31 august.
Din septembrie începe amalgamarea normativă, adică obligatorie, pentru alte peste 250 de comunități, obiectivul final fiind reducerea numărului total la 292 de primării după alegerile locale din 2027.
CITIȚI ȘI:
