BBC: Europa este vizată de tot mai multe acte de sabotaj, iar Rusia este principalul suspect
Europa se confruntă cu o intensificare a incidentelor de sabotaj, în special împotriva unor obiective din industria de apărare, iar Rusia este indicată de mai multe guverne europene drept principalul suspect, scrie BBC.
O serie de incendii, tentative de incendiere și alte incidente au fost raportate în ultimele săptămâni în mai multe țări, în timp ce unele anchete sunt încă în desfășurare.
Creșterea numărului de cazuri are loc în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar Moscova încearcă să își extindă presiunea asupra statelor europene care sprijină Kievul.
Unele dintre incidente au fost atribuite direct Rusiei de autoritățile naționale, în timp ce în alte cazuri anchetatorii nu au stabilit încă dacă este vorba despre sabotaj sau despre accidente. În luna august au fost raportate mai multe incidente care au atras atenția autorităților.
În Germania, pe 4 august, au fost descoperite la aeroportul din Leipzig drone încărcate cu explozibili, despre care s-a relatat că ar fi fost utilizate pentru transportul unor încărcături militare destinate Ucrainei. Ministrul german de Interne a afirmat ulterior că Rusia este responsabilă. Moscova a respins acuzația și a cerut prezentarea unor dovezi.
Pe 10 august, un incendiu a izbucnit la o fabrică a companiei de apărare EMCO din Bulgaria. Primele informații au indicat că un camion ar fi luat foc în timpul unei operațiuni de alimentare cu combustibil.
Trei zile mai târziu, un incendiu produs la fabrica KNDS Ammo Italy, în apropiere de Roma, a provocat o explozie puternică. Procurorii italieni au deschis o anchetă pentru a stabili dacă incendiul a fost provocat din exterior.
Pe 15 august, un incendiu a izbucnit la fabrica Milrem Robotics din Tallinn, Estonia, companie care produce sisteme robotizate și drone utilizate inclusiv în Ucraina. Doi suspecți au fost arestați, iar premierul estonian Kristen Michal a declarat că anchetatorii iau în calcul și ipoteza unui sabotaj rus.
În Slovacia, poliția a anunțat pe 25 august că a dejucat o tentativă de incendiere la un producător de drone deținut de ucraineni. Trei persoane au fost arestate, iar autoritățile au afirmat că suspecții acționau la ordinele unor persoane din exterior.
Polonia, una dintre țările europene care au raportat în mod repetat suspiciuni de sabotaj, a anunțat pe 30 august alte două incidente.
La Lublin, un incendiu a izbucnit la o companie care produce componente pentru elicoptere. Premierul Donald Tusk a declarat că nu poate fi exclusă ipoteza unui incendiu provocat.
În cazul unui producător polonez de drone, WB Group, camerele de supraveghere au surprins un bărbat mascat care ar fi aruncat dispozitive incendiare asupra obiectivului.
Tusk a descris incidentul drept parte a activităților de escaladare atribuite Rusiei.
La începutul lunii septembrie, doi cetățeni bulgari au fost arestați la München, fiind suspectați că au aruncat dispozitive incendiare dintr-un autoturism asupra companiei de apărare Rhode & Schwarz. Experții consideră că actuala concentrare a incidentelor este neobișnuită.
Daniela Richterova, de la Departamentul de Studii de Război al King’s College London, susține că intensificarea atacurilor asupra unor obiective militare și de apărare poate fi legată de evoluția războiului din Ucraina.
În opinia sa, Rusia ar putea încerca să transmită un mesaj statelor europene care sprijină Kievul și să le determine să își reducă sprijinul militar.
O altă ipoteză este că Moscova încearcă să identifice vulnerabilitățile statelor NATO și să testeze limitele răspunsului occidental. Keir Giles, cercetător la Chatham House, afirmă că Rusia ar putea „sonda limitele” a ceea ce este considerat acceptabil, pentru a afla ce infrastructuri sunt vulnerabile și cum reacționează țările vizate.
În această interpretare, operațiunile de sabotaj ar putea reprezenta și o formă de pregătire pentru o eventuală intensificare a confruntării dintre Rusia și statele europene.
Potrivit cercetărilor Danielei Richterova, modul în care sunt desfășurate unele dintre aceste operațiuni amintește de tacticile folosite de serviciile sovietice în timpul Războiului Rece.
Strategia presupunea atacuri de mică amploare, care puteau fi negate de autorii lor și care nu provocau neapărat o reacție militară directă. În cazul unui conflict deschis, însă, astfel de operațiuni puteau fi extinse.
Experții avertizează că Europa se află într-o zonă intermediară între pace și conflict, iar repetarea unor incidente de acest tip poate reduce treptat această „zonă gri”.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), care monitorizează cazurile de sabotaj, a identificat o creștere importantă a incidentelor încă din 2024, în contextul în care aliații Ucrainei au permis Kievului să utilizeze arme occidentale împotriva unor ținte aflate mai adânc pe teritoriul Rusiei.
În multe dintre cazurile investigate în Europa, suspecții nu sunt agenți ruși cunoscuți, ci intermediari recrutați online. Sunt adesea persoane vorbitoare de limba rusă din foste republici sovietice, atrase de recompense financiare.
Potrivit experților, coordonatorii operațiunilor se află de regulă în Rusia și comunică de la distanță cu executanții.
IISS a comparat acești intermediari cu dronele kamikaze: sunt relativ ieftini, pot fi utilizați în număr mare și, în multe cazuri, pot fi abandonați după executarea unei misiuni. Problema este că lipsa de experiență a unora dintre executanți poate duce la eșecuri sau la descoperirea rapidă a operațiunilor.
În cazul incidentelor de la Leipzig, însă, relatările potrivit cărora suspecții ar fi cetățeni ruși și că cel puțin unul ar fi călătorit în Germania special pentru această misiune ar putea indica o operațiune mai atent planificată.
Autoritățile europene se confruntă cu dificultatea de a stabili când o serie de incidente aparent izolate reprezintă, de fapt, o campanie coordonată. Germania a raportat peste 165 de cazuri suspectate de sabotaj în acest an, potrivit unui raport al poliției federale citat de presa germană. Documentul nu stabilește însă responsabilitatea Rusiei pentru aceste incidente.
Una dintre cele mai mari temeri este posibilitatea ca o astfel de operațiune să provoace accidental victime în masă sau să ducă la o confruntare directă.
În 2024, un colet care conținea explozibil a fost detonat înainte de a fi încărcat într-un avion de marfă DHL.
Autoritățile occidentale au suspectat atunci o operațiune legată de Rusia și au considerat că incidentul ar fi putut face parte dintr-un plan mai amplu.
În cazul în care o operațiune de sabotaj ar provoca un accident aviatic major sau ar ucide un număr mare de persoane, presiunea asupra statelor NATO pentru un răspuns ar crește considerabil.
Experții avertizează astfel că, deși multe dintre aceste incidente rămân deocamdată sub pragul unui atac militar direct, acumularea lor poate crește riscul unei escaladări între Rusia și statele europene.
CITIȚI ȘI:
