Revista presei interbelice: Pan Halippa, „candidatul Basarabiei” la alegerile parlamentare parțiale din București și Ilfov din 1926
La 9 septembrie 1926 urmau alegeri parlamentare parțiale în România pentru ocuparea unor locuri vacante, iar Ziarul Adevărul susținea candidatura lui Pan Halippa la aceste alegeri, la București și Ilfov, spunând că el nu putea fi considerat doar candidatul unui partid, ci „candidatul Basarabiei” în fața capitalei României.
Articolul îi amintea activitatea de la „Cuvânt Moldovenesc”, lupta pentru trezirea conștiinței naționale a basarabenilor și rolul său din 1917–1918, în Sfatul Țării și în mișcarea pentru Unire.
Alegerea lui la București era prezentată ca mai mult decât un succes electoral: un gest prin care capitala ar fi confirmat, simbolic, legătura cu Basarabia.
Foarte frumoasă era formularea ziarului: alegerea lui Halippa ar fi fost pentru „sufletul basarabean” un „omagiu frățesc”, mai puternic decât manifestările și vorbele oficiale.
Ziarul Glasul Bucovinei scria despre al Vlll-lea Congres al cântăreților bisericești. Pe 3 și 4 septembrie a avut loc la București cel de-al optulea Congres al cântăreților bisericești. 100 de ani în urmă, profesia de cântăreț în biserică era prestigioasă și minuțios reprezentată, inclusiv în Basarabia.... Și nu oricine ajungea să fie numit în funcție.
Sanctietatea sa, Patriarhul Miron, a adus o cuvântare despre idealul religios și național-creștinesc al Românilor și însemnătatea ce o are cântărețul bisericesc,care prin cântările sale apropie pe credincioși de Dumnezeu.
Patriarhul a menționat că se gândește să înfăptuiască o academie de muzică bisericească cu profesori din elita muzicii bisericești.
Declarația unui hoț a stârnit subiect de gluma în Ziarul Universul. În fața judecătorului, un bărbat acuzat că furase un automobil, s-a apărat susținând că lucrurile stăteau exact invers — automobilul îl furase pe el. Explicația lui era următoarea : Vântul îi luase pălăria și i-o aruncase în mașină. Omul s-a urcat după ea și, spunea el în apărare, „mașina a fugit cu mine!” . Povestea însă nu l-a ajutat și a ajuns și în ziare ....
Tot în ziarul Universul găsim un articol intitulat „Femeile fumează prea mult”.
Așa titra presa în 1926, pornind de la o statistică din Londra. Depozitele de tutun ale portului primiseră dublu marfă — atât de mult, încât deveniseră neîncăpătoare și urma să li se adauge încă un etaj.
Presa punea această creștere pe seama unui obicei răspândit după Primul Război Mondial: tot mai multe femei engleze începuseră să fumeze țigarete. În 15 ani, cantitatea de tutun ajunsă în depozitele Londrei crescuse cu peste 70%.
Ziarul Dimineața prezenta cercetările profesorului E. Friedberger din Berlin, care susținea că valoarea hranei nu depinde numai de calorii și vitamine, ci și de cât timp este preparată termic.
Experimentele sale pe șobolani arătau diferențe mari: după 50 de zile, un animal hrănit cu carne, legume și cartofi cruzi luase 102 grame în greutate; cu aceeași hrană fiartă o oră — 75 de grame; iar fiartă patru ore — numai 50 de grame.
De aici, cercetătorul trăgea concluzia că alimentele crude sau cât mai puțin fierte ar fi mai hrănitoare, iar autorul observa că englezii și germanii consumau deja multe alimente crude sau doar parțial preparate. Studiul nu era dus până la capăt, dar deja era o noutate ...
Autor: Dan Melnic
