Revista presei internaționale | Rusia a reluat atacurile asupra Ucrainei după vizita emisarilor SUA la Moscova și Kiev
Presa internațională își concentrează astăzi atenția asupra reluării atacurilor rusești asupra Ucrainei, în pofida eforturilor administrației Trump de a relansa negocierile de pace. În același timp, publicațiile occidentale analizează ascensiunea extremei drepte în Europa și schimbările de atitudine față de sprijinul acordat Kievului. Un alt subiect major îl reprezintă amplificarea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran și riscul extinderii conflictului în Orientul Mijlociu.
The Kyiv Independent informează că Rusia și-a reluat noaptea trecută atacurile asupra capitalei Ucrainei, la scurt timp după vizita la Moscova și Kiev a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, trimiși de Donald Trump pentru relansarea negocierilor de pace. Publicația relatează că, în noaptea de 8 septembrie, Rusia a lansat asupra capitalei un atac combinat cu rachete balistice și drone cu motoare reactive, soldat cu cel puțin doi morți și șapte răniți. Potrivit The Kyiv Independent, în mai multe zone ale orașului au izbucnit incendii, fiind avariate blocuri de locuințe și o instituție de învățământ, iar echipele de intervenție au evacuat persoane din clădirile afectate. Publicația subliniază că atacul a pus capăt pauzei de trei zile anunțate de Moscova în timpul vizitei emisarilor americani.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski consideră că lunile septembrie și octombrie ar putea deschide o fereastră pentru reluarea negocierilor cu Rusia și pentru convenirea unor măsuri de reducere a escaladării înaintea iernii, relatează Axios. Potrivit publicației, Zelenski spune că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au venit duminică la Kiev cu noi idei pentru deblocarea procesului diplomatic, inclusiv privind protejarea infrastructurii energetice, aprovizionarea cu cereale și exporturile de petrol și gaze. Axios notează însă că liderul ucrainean rămâne sceptic în privința intențiilor Moscovei, întrucât intensificarea atacurilor rusești nu indică disponibilitatea pentru compromis, iar Putin ar putea spera că o nouă iarnă dificilă va slăbi Ucraina și o va determina să facă noi concesii. În acest context, Zelenski susține, citat de publicație, că Statele Unite ar putea exercita presiuni asupra Kremlinului pentru dezescaladare, în timp ce Ucraina trebuie să-și mențină capacitatea militară și să obțină noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a avea o poziție puternică la negocieri.
Franța își menține planul de a livra Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T, în contextul intensificării atacurilor aeriene rusești, relatează Bloomberg, citând un reprezentant al administrației președintelui Emmanuel Macron. Agenția de presă amintește că în iulie Franța a anunțat că va desfășura în Ucraina două sisteme SAMP/T, iar Parisul și Roma au convenit să accelereze până în octombrie livrările de rachete Aster 30, utilizate de aceste sisteme, și au autorizat producerea lor în Ucraina. Bloomberg notează că sprijinul militar francez face parte din eforturile europene de consolidare a apărării Ucrainei, pentru a-i îmbunătăți poziția atât pe câmpul de luptă, cât și în eventualele negocieri de pace. În paralel, Franța și Ucraina au ajuns în iulie la un acord preliminar privind achiziția a 16 avioane de luptă Rafale, care ar urma să fie introduse în serviciu până în 2028–2029, relevă Bloomberg.
Războiul din Ucraina continuă însă să influențeze nu doar evoluțiile de pe front și negocierile de pace, ci și politica internă din Europa. Victoria obținută duminică de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt reprezintă un semnal de alarmă pentru politica germană și europeană, apreciază BBC. Postul britanic arată că rezultatul, obținut într-un land din estul Germaniei, pune presiune suplimentară asupra guvernului de centru de la Berlin și poate afecta poziția cancelarului Friedrich Merz, care și-a propus să reducă popularitatea extremei drepte. BBC subliniază că succesul formațiunii este deosebit de important și în contextul războiului din Ucraina, întrucât AfD se pronunță împotriva ajutorului militar acordat Kievului, pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei și reluarea importurilor de energie rusească. Ascensiunea extremei drepte în Germania provoacă îngrijorare la Bruxelles, unde există temeri că partidele naționaliste și eurosceptice ar putea câștiga teren în mai multe state europene și ar putea slăbi unitatea UE în fața amenințărilor externe, conchide BBC.
La aceeași concluzie ajunge și The New York Times, care avertizează că victoria partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt ar putea prevesti noi succese ale extremei drepte în Europa, în condițiile în care anul viitor sunt programate alegeri în mai multe state. Ziarul notează că formațiunea germană a profitat de nemulțumirea alegătorilor provocată de creșterea prețurilor și șomaj, probleme care contribuie și la ascensiunea partidelor de extremă dreapta din Franța, Spania și Marea Britanie. The New York Times atrage atenția că o eventuală victorie a extremei drepte în Franța, în primăvara anului viitor, ar avea consecințe importante pentru Uniunea Europeană, având în vedere rolul Parisului în proiectul european și statutul său de putere nucleară. Totuși, analiștii citați de publicație consideră că înfrângerea electorală din aprilie a partidului Fidesz, condus de fostul premier ungar Viktor Orbán, oferă partidelor tradiționale motive de optimism, demonstrând că populiștii de dreapta pot fi învinși, chiar dacă influența lui Donald Trump rămâne un factor important pentru extrema dreaptă europeană.
Lidera partidului Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, susține că Ucraina ar trebui să plătească despăgubiri Germaniei pentru distrugerea gazoductului Nord Stream, în timp ce formațiunea consideră Rusia mai degrabă drept un partener decât un adversar, relatează The Telegraph. Publicația amintește că Weidel a cerut despăgubiri după arestarea unor cetățeni ucraineni suspectați de implicare în sabotarea gazoductului și a declarat că o țară care atacă infrastructura energetică a Germaniei „nu este prietenă”. The Telegraph apreciază că apropierea AfD de Moscova are atât motivații ideologice, Rusia fiind prezentată de partid drept un apărător al „Europei creștine”, cât și interese economice, formațiunea pledând pentru reluarea importurilor de energie ieftină din Rusia. Publicația amintește că Germania a renunțat la gazul rusesc după invazia Ucrainei, ceea ce a majorat costurile pentru consumatori și companii, iar prețurile ridicate la energie alimentează în prezent retorica AfD.
Liderul partidului britanic populist de dreapta Reform UK, Nigel Farage, ia în calcul o vizită în Ucraina pentru a se distanța de acuzațiile privind simpatia sa față de Rusia, dezvăluie Politico. Potrivit publicației, partidul poartă discuții cu reprezentanții ucraineni, iar vizita ar putea include o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski. Politico amintește că Farage l-a elogiat pe Vladimir Putin în 2014 și a afirmat în 2024 că Occidentul e cel care a „provocat” invazia rusă în Ucraina, declarații care au alimentat suspiciunile privind poziția sa față de Moscova. Publicația subliniază că o deplasare la Kiev ar fi o nouă încercare a lui Farage de a-și schimba imaginea, în condițiile în care Reform UK rămâne cel mai popular partid britanic, iar alegătorii săi sunt mai sceptici față de sprijinul pentru Ucraina.
În afara Europei, tensiunile geopolitice se amplifică și în Orientul Mijlociu, unde conflictul dintre Statele Unite și Iran riscă să se extindă. Reuters informează că Iranul amenință Statele Unite cu un „război economic” și susține că a lansat o rachetă modernizată asupra unor nave militare americane. Potrivit agenției de presă, Teheranul pregătește o nouă zonă maritimă cu acces restricționat în Golful Persic și un coridor de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce traficul petrolier prin această rută strategică încetinește din nou. Atacurile americane au slăbit forțele Iranului și au afectat economia țării, însă Teheranul își păstrează capacitatea de a folosi rachete și drone împotriva transporturilor petroliere și bazelor americane din regiune, conchide Reuters.
