Pe ce cheltuie banii moldovenii? Expert: „Decalajul dintre sat și oraș nu ține doar de bani, ci și de acces la servicii”
Patru din zece lei cheltuiți de o gospodărie din R. Moldova sunt pentru alimente și băuturi nealcoolice. La sate, ponderea se apropie de jumătate din buget. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată și diferențe importante între mediul urban și cel rural. Din perspectiva structurii consumului, țara noastră totuși rămâne cu venituri mici, chiar dacă veniturile au crescut anul trecut cu 9%, susține expertul economic, Marin Gospodarenco.
Aproximativ 40% din cheltuielile gospodăriilor din R. Moldova sunt destinate alimentelor și băuturilor nealcoolice.
„Majoritatea oamenilor cheltuie ca să trăiască, nu trăiesc ca să cheltuie. Există o regulă totuși în economie, potrivit căreia, cu cât familia e mai săracă - cu atât o parte mai mare din venit se duce pentru mâncare. Nu pentru că mănâncă mai mult, ci pentru că nu rămâne pentru altceva. În Uniunea Europeană, undeva 13-14% din cheltuieli, iar în România e pe la un sfert undeva. Noi suntem la 40%, adică într-o cu totul altă categorie. De fapt, metodologiile diferă puțin, deci nu e o comparație milimetrică, dar ordinul de mărimi e cam clar”, a menționat expertul, într-un interviu acordat jurnalistei Daniela Gherman, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Diferența dintre cheltuielile medii de consum din mediul urban constituie circa 6.500 de lei de persoană, și cele din mediul rural - aproximativ 3.900 de lei. Expertul a subliniat care sunt principalele cauze economice ale acestui decalaj, precizând că „decalajul nu ține doar de bani, ci și de acces la servicii”.
„Diferența e de aproape 1.7 ori și sunt trei explicații împreună. Prima ține de productivitate. La sat, cea mai mare parte a activității economice înseamnă agricultură, parcele mici, fără tehnologie, fără acces la piață. Gospodăria asigură hrană, dar nu generează venit bănesc. Pe de altă parte, la oraș, oamenii lucrează în sectorul de servicii, comerț, IT, industrie, sectoare unde o oră de muncă valorează de câteva ori mai mult. A doua ține de structura veniturilor. La oraș, domeniul salariului e regulat și cât de cât previzibil. La sat, ponderea salariului este una mică, iar bugetul familiei sprijinit pe venituri în natură, pe remitențe de peste hotare și de prestații sociale, surse mai mici, mai instabile. Și a treia: la sat lipsește oferta pentru care poți cheltui: transport, restaurante, sport, cultură, educație. Plătirea aproape nu figurează în bugetul lor real nu doar pentru că nu sunt accesibile financiar, ci pentru că fizic nu există în localitate”, a explicat Marin Gospodarenco.
În aceste condiții, există riscul ca acest model de consum să mențină familiile într-un cerc al vulnerabilității financiare, confirmă expertul.
Potrivit acestuia, cheltuielile pentru servicii comunale reprezintă aproape 16% din bugetul gospodăriilor, fiind a doua categorie după alimente.
„Ponderea alimentelor și a utilităților scade doar dacă venitul crește mai repede decât prețurile. Prima condiție e creșterea productivității și a salariilor reale, prin investite, locuri de muncă mai bine plătite. Doi- este eficiența energetică. O casă izolată reduce factura permanent, spre deosebire de compensație, care se dau eu odată iarna și dispar. Nu toți vor primi aceste compensații. Și trei: protecția socială mai bine simțită. Ajutorul social trebuie să ajungă la cei care chiar au nevoie. Și ultima, cea mai importantă: sprijinirea familiilor cu copii și pentru revenirea mamelor în piața muncii. Creșe, grădinițe, program flexibil. Cultura, odihna și economia apar abia după ce necesarul de bază nu încetează să consume tot bugetul familiilor noastre”, a adăugat expertul economic.
Datele Biroului Național de Statistică pentru trimestrul al doilea al acestui an arată diferențe semnificative între salariile din diverse domenii ale economiei.
Cele mai mari salarii au fost achitate în trimestrul doi specialiștilor din domeniul informațiilor și comunicațiilor, circa 41.000 de lei. Pe următoarea poziție se află sectorul finanțelor și asigurărilor, unde un angajat a fost remunerat în medie cu 31.450 de lei.
Urmează sectorul producției și furnizări de energie electrică și termică, unde salariul mediu a fost de 24.682 de lei.
Administrația publică, sănătatea și asistența socială se numără, de asemenea, printre domeniile în care salariile sunt mai mari. În aceste sectoare, conform informațiilor BNS, au fost înregistrate și cele mai multe locuri de muncă vacante. Aproape 8.000 de poziții libere în administrația publică și asigurări sociale obligatorii, iar în sănătate și asistență socială - 4.7 mii de locuri.
Contrastul este puternic dacă privim spre alte domenii, precum agricultura, silvicultura și pescuitul, unde salariul mediu lunar, în cel de-al doilea trimestru al acestui an a fost de 10.830 de lei.
Salarii apropiate ca valoare au fost raportate și în domeniul cazării și alimentației publice, 11.723 de lei, precum și în sectorul artelor, recreerii și agrementului, unde salariul mediu a depășit 12.800 de lei.
În aceeași perioadă, în trimestrul al doilea al acestui an, bărbații au reprezentat puțin peste jumătatea din forța de muncă, 51.8%, în timp ce femeile au avut o pondere mai mică.
În ceea ce privește șomajul în trimestrul al doilea al acestui an, au fost aproximativ 68.000 de persoane fără un loc de muncă. Numărul acestora este cu 26.000 mai mic decât în primele trei luni ale anului, când erau aproape 94.000 de șomeri. Cei mai afectați de șomaj au fost bărbații, care au reprezentat 54.4% dintre șomeri. De asemenea, mai multe jumătate din persoanele fără un loc de muncă locuiau în mediul rural.
