Revista presei | Dronă prăbușită într-un lan din raionul Râșcani; Guvernul schimbă accentele politicii fiscale
Presa națională relatează despre o nouă dronă care a explodat pe teritoriul R. Moldova, în contextul războiului de agresiune dus de Federația Rusă în Ucraina. În vizorul mass-media este și proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027, aprobat de Guvern. Din presă mai aflăm că una dintre cele mai importante competiții de ciclism din Europa de Sud-Est debutează astăzi la Chișinău.
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm că o dronă a căzut marți într-un lan agricol din extravilanul satului Mihăilenii Vechi, raionul Râșcani. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, în urma impactului au izbucnit patru focare de incendiu, notează NordNews.
Explozia a fost foarte puternică, încât a fost resimțită de toți locuitorii satului Mihăilenii Vechi. Ea a fost urmată de un incendiu care a afectat inclusiv un lan de porumb de peste două hectare, a anunțat primarul satului Mihăilenii Vechi, Valerian Cecan pentru TV Nord. „Explozia a fost atât de puternică, încât s-au cutremurat pereții primăriei”, a menționat funcționarul.
Europa Liberă precizează că înainte să se prăbușească lângă Mihăilenii Vechi, drona de tip Shahed a traversat marți după-amiază Republica Moldova de la est la vest, inclusiv prin apropierea Chișinăului, înainte de a ajunge în spațiul aerian al României, prin județul Iași. La scurt timp, drona a revenit, prăbușindu-se în Nordul R. Moldova. Tot Europa Liberă atrage atenția că drona a forțat închiderea spațiului aerian în zona centrală a Republicii Moldova timp de peste o oră, iar pătrunderea ei în România a dus la suspendarea temporară a zborurilor la Iași.
Iar TVR Moldova relatează că trei aeronave civile care se aflau deja în zbor în momentul închiderii temporare a spațiului aerian al Republicii Moldova au fost redirecționate și au aterizat în siguranță la Aeroportul Internațional Chișinău. Potrivit Autorității Aeronautice Civile, cele trei aeronave care se aflau deja în zbor au fost menținute în așteptare timp de aproximativ 15 minute în spațiul aerian al României.
Neutralitatea înscrisă în Constituție și prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă, în opinia fostului ministru al Apărării Anatol Șalaru, principalele obstacole în calea aderării Republicii Moldova la NATO, dar și a altor proiecte de integrare, transmite Cotidianul. Într-un interviu pentru VotTak Moldova, Șalaru a explicat că modernizarea Armatei Naționale urmărește în primul rând contracararea unei amenințări venite din Transnistria, nu respingerea unei invazii rusești de amploare. Fostul ministru a vorbit și despre posibilitatea unui sprijin militar din partea României, subliniind că o asemenea intervenție nu ar fi automată și ar depinde de decizii politice și de cadrul juridic aplicabil.
Toamna politică a anului 2026 aduce primele semne ale unei reconfigurări profunde a scenei de partid din Republica Moldova, constată analistul politic Anatol Țăranu. În articolul publicat de IPN, autorul notează că după o perioadă în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a dominat aproape fără concurență zona proeuropeană, formațiunile politice încep să înțeleagă că următorul ciclu electoral nu va putea fi abordat cu structuri fragile, lideri fără vizibilitate și proiecte politice izolate. „Miza este cu atât mai mare cu cât Republica Moldova intră într-un adevărat maraton electoral: alegerile locale din 2027, prezidențialele din 2028 și parlamentarele din 2029. În aceste condiții, întrebarea esențială nu mai este câte partide vor exista, ci cine va reuși să construiască echipe politice credibile, să atragă lideri și să transforme fragmentarea actuală în forță electorală. Pentru partidele mici și mijlocii, fuziunea devine aproape o necesitate strategică. Dar fuziunea, în sine, nu este suficientă. Ea trebuie să producă lideri capabili să coaguleze organizațiile, să atragă electorat și să ofere proiectului politic o identitate recognoscibilă. În politica moldovenească, succesul unei construcții noi va depinde, probabil, mai mult de leadership decât de simpla reunire a unor structuri de partid”.
RFI transmite între timp că după mai bine de o lună de consultări cu mediul de afaceri, autoritățile publice și contribuabili, Guvernul Tofan a aprobat politica fiscală și vamală pentru anul 2027. Reforma își propune simplificarea și eficientizarea legislației în domeniu, rezumă RFI.
Premierul Vasile Tofan schimbă accentele politicii fiscale: mai puține taxe pe muncă și investiții, mai multe pe vicii. Guvernul mizează pe 5,1 miliarde de lei suplimentare pentru buget, titrează Cotidianul. Publicația notează că proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027 aprobat de Guvern, urmează să fie transmis Parlamentului. Noua formulă propune reducerea poverii fiscale asupra muncii și stimularea investițiilor, în paralel cu majorarea taxelor pentru vicii și unele activități cu impact negativ asupra sănătății. Premierul Vasile Tofan susține că statul are nevoie de venituri suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile, a implementa noua lege a salarizării și a achita datoriile față de agricultori, iar proiectul poate fi ajustat în urma dezbaterilor parlamentare. Executivul estimează că pachetul fiscal va aduce la buget venituri suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei, dintre care circa 2,7 miliarde ar urma să provină din taxarea suplimentară a viciilor și a jocurilor de noroc, observă Cotidianul. Potrivit publicației, noua variantă este mai puțin împovărătoare decât proiectul inițial, care prevedea colectarea a aproximativ 6 miliarde de lei suplimentare și a provocat critici în societate.
Iar Moldova 1 constată că patru din zece lei cheltuiți de o gospodărie din R. Moldova sunt pentru alimente și băuturi nealcoolice. La sate, ponderea se apropie de jumătate din buget, notează sursa citată, cu referire la date ale Biroului Național de Statistică. Din perspectiva structurii consumului, RM rămâne totuși un stat cu venituri mici, chiar dacă veniturile au crescut anul trecut cu 9%, susține expertul economic, Marin Gospodarenco.
De pe Moldova 1 mai aflăm că una dintre cele mai importante competiții de ciclism din Europa de Sud-Est debutează pe 9 septembrie la Chișinău. IPN transmite că peste 130 de cicliști din 16 țări vor porni miercuri din Chișinău în prima etapă a Turului României 2026, care începe în premieră în afara României. Cursa va începe la ora 10:00 din fața Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și se va încheia la Ungheni, după un traseu de aproximativ 170 de kilometri.
