Revista presei internaționale | Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și intensifică atacurile hibride în Europa
Presa internațională își concentrează atenția asupra perspectivelor de încheiere a războiului din Ucraina, după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump. În același timp, publicațiile occidentale analizează înăsprirea relațiilor dintre Rusia și unele state europene, precum și intensificarea disputei comerciale dintre Statele Unite și Canada. Un alt subiect major îl reprezintă escaladarea confruntării dintre Statele Unite și Iran și riscul extinderii conflictului în Orientul Mijlociu.
La două zile după vizita la Moscova și Kiev a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, președinții Rusiei și Statelor Unite, Vladimir Putin și Donald Trump, au discutat la telefon despre perspectivele încheierii războiului din Ucraina, relatează BBC. Postul britanic îl citează pe consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a declarat că discuția a durat exact o oră și s-a concentrat pe necesitatea încheierii cât mai rapide a conflictului. Putin i-ar fi prezentat lui Trump propria evaluare a situației de pe front, susținând ideea unei viitoare cooperări între Moscova și Washington. BBC notează că, după vizita emisarilor americani, Ucraina și Rusia discută despre posibilitatea reluării negocierilor în format trilateral, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat energia, cerealele și schimbul de prizonieri printre eventualele teme ale discuțiilor. Postul britanic subliniază însă opoziția Moscovei față de participarea europenilor la tratative, despre care Kremlinul susține că ar putea complica procesul de pace. În schimb, Zelenski insistă că Europa trebuie să fie implicată în viitoarele negocieri, relevă BBC.
Oficialii europeni și americani admit că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar putea continua și în 2027, după ce ultima inițiativă diplomatică a Statelor Unite nu a adus progrese semnificative, constată Bloomberg. Potrivit unor oficiali europeni citați de agenție, președintele rus Vladimir Putin vrea să intensifice în iarna care vine atacurile asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii energetice, pentru a testa rezistența populației și hotărârea aliaților Kievului. Bloomberg notează că, în pofida convorbirii telefonice „constructive” dintre Putin și Donald Trump, președintele rus nu a dat semne că și-ar fi schimbat poziția. Concomitent, Moscova ar putea intensifica în următoarele șase luni acțiunile hibride și ingerințele politice în Europa, avertizează oficialii citați de Bloomberg. Ei consideră că negocierile trilaterale dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina ar putea fi reluate după alegerile parlamentare ruse din 18–20 septembrie, însă se îndoiesc că acestea vor înregistra progrese.
Emisarii americani vorbesc despre o pace în Ucraina care să fie „avantajoasă pentru toți”, însă evoluțiile diplomatice recente indică mai degrabă perspective pesimiste, apreciază experții intervievați de TVP World. Analiștii consideră că Moscova ar putea accepta unele concesii pentru a menține procesul diplomatic, fără să renunțe însă la obiectivele sale principale, printre care cedarea unor teritorii de către Ucraina, renunțarea la aderarea la NATO și limitarea capacităților militare ale Kievului. Aceiași experți atrag atenția că, în condițiile unei implicări mai reduse a Statelor Unite și ale unor contacte directe inițiale între Washington și Moscova, un eventual acord care ar diminua capacitatea de apărare a Ucrainei ar putea servi obiectivelor lui Vladimir Putin. În același timp, experții intervievați de postul polonez văd în încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice în timpul iernii un posibil punct de interes comun, dar subliniază că o astfel de înțelegere nu ar echivala cu un acord de pace și ar necesita garanții și mecanisme de monitorizare.
Ucraina și aliații săi europeni se confruntă cu o lipsă acută de sisteme de apărare antiaeriană capabile să intercepteze rachetele balistice rusești, în timp ce sistemele Patriot sunt prea scumpe și sunt produse într-un ritm insuficient, scrie The Economist. În acest context, revista prezintă proiectul pan-european Freyja, coordonat de Ucraina, care urmărește dezvoltarea unei alternative mai ieftine la interceptorii PAC-3, compatibilă cu radarele și sistemele de transmitere a datelor utilizate în cadrul NATO. Potrivit publicației, compania ucraineană Fire Point conduce proiectul, la care participă 12 companii europene din industria de apărare, iar producătorul susține că primul test de interceptare a unei rachete balistice ar putea avea loc până la jumătatea anului 2027, deși unii specialiști consideră că sistemul nu va ajunge la un anumit nivel operațional înainte de 2028. The Economist subliniază că, până la dezvoltarea unor noi sisteme de interceptare, Ucraina se bazează pe consolidarea și camuflarea infrastructurii, dar și pe lovituri asupra fabricilor de rachete și a lansatoarelor rusești înainte ca acestea să poată fi folosite.
Partidul francez de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) susține reducerea sprijinului acordat Ucrainei, invocând necesitatea protejării finanțelor publice ale Franței, scrie Le Monde. Formațiunea își justifică poziția prin argumentul disciplinei bugetare, însă publicația arată că ajutorul acordat Ucrainei reprezintă o parte redusă din cheltuielile statului francez: din 2022, Parisul a alocat aproximativ 26,2 miliarde de euro, echivalentul a circa 6 miliarde de euro anual. Le Monde subliniază că această sumă reprezintă aproximativ 4% din deficitul bugetar al Franței, care a depășit 150 de miliarde de euro în 2025, și mai puțin de 2% din cheltuielile publice de 441 de miliarde de euro. Publicația atrage atenția că oprirea sprijinului pentru Kiev ar putea avea însă consecințe mult mai costisitoare pentru Franța și Europa, dacă ar accelera înfrângerea Ucrainei și ar crește riscul unei confruntări directe cu Rusia.
Creșterea popularității politicianului italian de extremă dreapta Roberto Vannacci, considerat favorabil Moscovei, ar putea afecta semnificativ sprijinul european pentru Ucraina și unitatea Europei în fața agresiunii ruse, avertizează The Times. Publicația îl citează pe fostul atașat militar britanic la Moscova, John Forman, care îl cunoaște pe Vannacci din perioada în care acesta era atașat militar al Italiei în Rusia și care susține că politicianul a cerut oprirea sprijinului acordat Ucrainei și anularea sancțiunilor împotriva Moscovei. Potrivit ziarului, Vannacci a depășit 7% în sondaje și atrage alegători de la Giorgia Meloni, ceea ce ar putea determina partidul premierului italian să încheie o alianță cu formațiunea sa pentru a evita o eventuală înfrângere în fața stângii la alegerile de anul viitor. Forman apreciază însă că, deși Vannacci este carismatic și are un potențial politic real, lipsa sa de experiență și pozițiile sale în materie de politică externă, apărare și economie vor fi supuse unei examinări mai atente, notează The Times.
Ungaria a expulzat marți, 8 septembrie, zece diplomați ruși, acuzându-i că au desfășurat activități incompatibile cu statutul lor diplomatic, relatează Reuters. Agenția amintește că, spre deosebire de alte state europene, Budapesta nu a expulzat până acum diplomați ruși după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, iar autoritățile maghiare precizează că măsura nu înseamnă ruperea relațiilor diplomatice cu Moscova. Ministrul de externe Anita Orban a declarat, citată de Reuters, că Rusia rămâne un partener pentru Ungaria, dar a avertizat că politica Moscovei reprezintă o amenințare pentru securitatea țării și a Europei. Moscova a condamnat decizia Budapestei și a anunțat măsuri de răspuns care ar putea fi „dureroase pentru Ungaria”, consemnează Reuters.
Eurointegration informează că președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat ordine executive prin care interzice importurile din Canada pentru o gamă largă de băuturi alcoolice, produse lactate și anumite motociclete, ca răspuns la tarifele impuse de Ottawa. Interdicțiile vor intra în vigoare pe 29 septembrie, detaliază publicația, precizând că administrația de la Washington a extins, totodată, lista produselor canadiene supuse unor taxe vamale de 50%, după ce luna trecută negocierile comerciale dintre cele două țări au ajuns în impas. Măsurile marchează o nouă escaladare a disputei comerciale dintre Washington și Ottawa, după ce Canada a anunțat, la rândul său, noi tarife pentru produsele americane, conchide Eurointegration.
Statele Unite și Iranul au reluat schimburile de atacuri, după o pauză de două zile, armata americană anunțând distrugerea a cinci petroliere iraniene care transportau țiței, transmite Associated Press. Potrivit agenției, Washingtonul a acționat după ce Gardienii Revoluției Islamice au încercat de două ori să lovească cu rachete balistice o navă militară americană. În același timp, Teheranul a ripostat cu aproximativ 20 de rachete asupra Iordaniei, susținând că a vizat o bază militară americană. Associated Press remarcă reacția Iordaniei, care a anunțat că 18 dintre cele 20 de rachete au fost doborâte, iar celelalte două au căzut într-o zonă nelocuită, fără a se înregistra victime. Aceeași agenție de presă subliniază că escaladarea conflictului a dus la creșterea prețului petrolului și alimentează temerile privind securitatea transporturilor maritime și riscul extinderii confruntării în regiune.
