De ce refuză unii părinți din R. Moldova vaccinurile: „Pe primul loc sunt convingerile religioase, pe al doilea – frica de reacții adverse”
Miturile despre vaccinuri continuă să influențeze deciziile unor părinți din Republica Moldova, deși specialiștii atrag atenția că vaccinarea rămâne una dintre cele mai importante măsuri de prevenire a bolilor infecțioase. Potrivit șefului Direcției Supraveghere Epidemiologică a Bolilor Prevenibile prin Vaccinări din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună, printre principalele motive pentru care oamenii refuză imunizarea se numără convingerile religioase, teama de reacțiile adverse și, pe locul trei, miturile și informațiile false despre vaccinuri.
Oamenii sunt expuși unui volum mult mai mare de informații, inclusiv unor afirmații neverificate distribuite pe rețelele sociale, constată Nicolae Furtună. În opinia sa, acest lucru a contribuit la diminuarea încrederii în vaccinare.
„Astăzi, din păcate, este prea mult liberalism. Și eu sunt adeptul liberalismului. Doar că trebuie să distingem niște lucruri foarte importante despre care te expui sau nu te expui”, a declarat specialistul, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
El a relatat că, în urma unei evaluări realizate în teritoriu, specialiștii au identificat trei cauze principale ale refuzului vaccinării. Pe primul loc s-au situat convingerile religioase, urmate de frica față de eventualele reacții adverse post-vaccinale. Pe locul al treilea au fost identificate miturile și informațiile false despre vaccinuri.
Furtună consideră că rețelele sociale au devenit o sursă importantă de informare pentru unii părinți, chiar și atunci când informațiile distribuite acolo nu au fundament științific.
„Mamele se înarmează cu această armă absolut nejustificată și absolut nefondată. Și, din păcate, ele, creând pe rețele opinia publică, alte mame mai ușor și mai simplu se documentează din nimic decât din ceea ce spun profesioniștii”, a spus el.
Specialistul a insistat că părinții ar trebui să se informeze de la medicii care urmăresc sănătatea copiilor și cunosc istoricul medical al acestora. În procesul de vaccinare, un rol esențial îl are medicul de familie, care monitorizează pacientul, informează despre vaccinurile necesare și stabilește, împreună cu familia, conduita medicală.
Unul dintre cele mai persistente mituri discutate în emisiune este presupusa legătură dintre vaccinuri și autism. Nicolae Furtună a făcut referire la articolul publicat în 1998, care a asociat vaccinul împotriva rujeolei cu apariția autismului. Ulterior, publicația care a difuzat studiul l-a retras, iar autorului i-a fost retras dreptul de a practica medicina. Potrivit specialistului, autorii au recunoscut ulterior că materialul conținea falsuri și informații eronate.
„Noi deja în cercurile medicale renunțăm să discutăm subiectul acesta [...] pentru că acel articol [...] ținea doar de o legătură falsă, până la urmă, dintre vaccinul rujeolic și autism”, a declarat Furtună.
El a respins categoric existența unei legături între vaccinare și autism și a atras atenția că această afirmație continuă să circule, deși studiul pe care s-a bazat mitul a fost retras.
„Este o afecțiune psihoneurologică și nu are nimic cu vaccinurile și n-a avut niciodată nimic cu vaccinurile”, a afirmat specialistul.
Nicolae Furtună a precizat însă că vaccinurile nu oferă protecție împotriva tuturor virusurilor și bacteriilor. Fiecare vaccin este destinat unor agenți patogeni specifici.
„Vaccinurile ne protejează de acele virusuri și bacterii contra cărora le vaccinăm. De asta avem diferite vaccinuri”, a explicat el.
Specialistul a dat drept exemplu vaccinul antigripal, care protejează împotriva tulpinilor de gripă incluse în formula vaccinului, dar nu și împotriva tuturor virusurilor respiratorii. Astfel, o persoană vaccinată împotriva gripei poate fi infectată în continuare cu alte virusuri respiratorii, precum adenovirusurile, rinovirusurile sau metapneumovirusurile.
Noi vaccinuri și modificări ale schemei de imunizare
Nicolae Furtună a prezentat, la postul public de televiziune, mai multe modificări introduse în programul de imunizare. Printre acestea se numără începerea vaccinării copiilor împotriva infecției meningococice provocate de meningococul de tip B.
Totodată, schema de vaccinare împotriva infecțiilor provocate de papilomavirusul uman (HPV) a fost simplificată. Pentru copiii de până la 14 ani este prevăzută administrarea unei doze, iar pentru cei mai mari – două doze.
Au fost modificate și schemele de vaccinare împotriva infecțiilor pneumococice, prin reducerea numărului de doze pentru copii. În același timp, a început vaccinarea adulților împotriva infecțiilor pneumococice, în special în cazul persoanelor de peste 60 de ani, considerate mai expuse riscului de complicații.
O altă schimbare anunțată este trecerea, începând din luna octombrie, de la vaccinul pentavalent la cel hexavalent. Potrivit specialistului, noul vaccin va permite protejarea copiilor, printr-o singură injecție, împotriva a șase infecții: difterie, tetanos, tuse convulsivă, infecția cu Haemophilus influenzae tip B, hepatita B și poliomielita.
„Ca să nu administrăm copilului cu două injecții, administrăm doar una”, a explicat Nicolae Furtună.
El a mai menționat că Republica Moldova finalizează utilizarea vaccinului antipoliomielitic oral și va trece la utilizarea vaccinului antipoliomielitic inactivat, în conformitate cu strategia globală de eradicare a poliomielitei.
Potrivit specialistului, datorită vaccinării, numărul cazurilor de poliomielită la nivel mondial s-a redus cu 99%. În prezent, poliomielita provocată de virusuri sălbatice mai este raportată în doar două țări, Afganistan și Pakistan.
Vaccinarea și accesul copiilor în instituțiile de învățământ
Un alt subiect abordat a fost accesul copiilor nevaccinați în grădinițe și școli. Nicolae Furtună a făcut referire la prevederile legislației naționale și a spus că înscrierea copiilor în instituțiile de învățământ este condiționată de respectarea cerințelor privind vaccinarea.
El a precizat că prevederea legală a fost contestată de două ori la Curtea Constituțională, dar a fost recunoscută drept constituțională. Specialistul a menționat și o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la accesul copiilor nevaccinați în instituțiile de educație timpurie.
„Dacă ți-ai asumat să nu-l vaccinezi, asumă-ți și că nu-l duci la grădiniță și faptul că grădinița nu-l primește”, a declarat Furtună.
El a subliniat că medicul de familie are un rol central în informarea părinților și în monitorizarea vaccinării. Părinții sunt anunțați prin diferite metode atunci când se apropie perioada administrării unui vaccin.
Reacțiile adverse sunt monitorizate
În ceea ce privește temerile legate de reacțiile adverse, specialistul a explicat că asemenea reacții pot apărea după administrarea vaccinurilor, însă acestea sunt monitorizate strict.
„Orice caz de eveniment post-imunizare este raportat. Chiar dacă, până la urmă, Comisia Națională constată că el nu este determinat de vaccin”, a precizat Nicolae Furtună.
Potrivit acestuia, cazurile sunt analizate de o Comisie Națională formată din specialiști din mai multe domenii, inclusiv neurologie, alergologie, pediatrie, boli interne, boli infecțioase și epidemiologie. După clasificarea cazului, informația este transmisă Agenției Medicamentului, iar aceasta informează producătorul și structurile responsabile de monitorizarea siguranței vaccinurilor.
Furtună a explicat că unele reacții sunt așteptate și, de regulă, ușoare. Printre acestea se numără febra, durerea, roșeața sau umflarea la locul administrării.
„Febra este un eveniment care e așteptat. Durere la locul de administrare este așteptat. Tumefiere la locul de administrare este așteptat. Roșeață la locul de administrare este un eveniment așteptat”, a spus specialistul.
Autoritățile iau în calcul vaccinarea împotriva varicelei
Pentru următorul program național de imunizări, autoritățile intenționează să includă și vaccinarea împotriva varicelei. Potrivit lui Nicolae Furtună, infecția continuă să fie prezentă în Republica Moldova, iar după pandemia de COVID-19 au fost înregistrate cazuri severe, inclusiv cu encefalită și sechele pe termen lung.
„În următorul program, vom prevedea și vaccinarea contra infecției variceloase”, a declarat șeful Direcției Supraveghere Epidemiologică a Bolilor Prevenibile prin Vaccinări din cadrul ANSP.
Specialistul a mai subliniat că vaccinurile au evoluat semnificativ din punct de vedere tehnologic și că preparatele moderne sunt produse prin tehnologii care permit utilizarea unor componente capabile să genereze răspunsul imun, fără folosirea în toate cazurile a microorganismului integral.
În final, Nicolae Furtună a vorbit și despre eficiența economică a imunizării, invocând estimări potrivit cărora fiecare dolar investit în vaccinare poate genera beneficii de 54 de dolari la nivelul societății, prin reducerea poverii bolilor și a costurilor asociate acestora.
