Revista presei | Expert: R. Moldova riscă să devină un poligon de testare pentru Rusia; Când va avea R. Moldova sistem de apărare aeriană?
În vizorul mass-media se află riscurile tot mai evidente pe care le aduce războiul de agresiune al Federației Ruse asupra Ucrainei, și pentru securitatea R. Moldova. Din presă mai aflăm că autoritățile de la București și Chișinău caută soluții pentru fluidizarea traficului la frontiera moldo-română dar și că Guvernul pregătește măsuri pentru reducerea birocrației și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri.
Expertul în securitate Andrei Curăraru semnalează că Republica Moldova riscă să devină un poligon de testare pentru Rusia, pe fondul atacurilor de la frontieră și al dronelor care survolează spațiul aerian. Expertul constată că loviturile sistematice din apropierea graniței au ca miză directă blocarea rutei comerciale alternative folosite de Ucraina. Andrei Curăraru a subliniat în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1, că punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene și româno-ucrainene devin ținte-cheie pentru Moscova, fără a se ține cont de statutul de neutralitate al Republicii Moldova sau de riscurile pentru populația civilă. „Republica Moldova admite tranzitul doar pentru mărfuri umanitare sau civile, dar nu admitem arme. Cu regret, pentru Federația Rusă aceasta nu contează”, conchide Andrei Curăraru.
Și Cotidianul face referire la o analiză publicată de expertul WatchDog, Andrei Curăraru, în care constată că atacurile rusești asupra punctelor de trecere de la frontierele Ucrainei cu Republica Moldova și România urmăresc perturbarea transportului de mărfuri și reducerea rutelor alternative de aprovizionare. În analiza publicată după atacul mortal de la Starokazacie, aflat în fața punctului moldovenesc Tudora, expertul atrage atenția că efectele se răsfrâng asupra comerțului, costurilor de transport și securității statelor vecine, inclusiv asupra Republicii Moldova, și avansează o ipoteză privind riscurile pentru deplasările externe ale președintelui ucrainean.
Când va avea Republica Moldova sistem de apărare aeriană? - aflăm dintr-un articol publicat de TVR Moldova. Postul de televiziune îl citează pe ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, potrivit căruia, un sistem integrat, capabil să detecteze și să distrugă ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani. Sistemul, finanțat de Uniunea Europeană cu 120 de milioane de euro, este încă în etapa negocierilor, rezumă postul de televiziune. TVR Moldova amintește că în iulie 2026, Consiliul Uniuniii Europene a aprobat o finațare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea apărării aeriene a Republicii Moldova. Potrivit ministrului Anatolie Nosatîi, banii vor fi folosiți pentru un sistem avansat, de rază medie, care va putea să detecteze și să distrugă ținte aeriene. Autorul articolului constată însă că până atunci, incidentele din apropierea Republicii Moldova se înmulțesc. În mai puțin de trei săptămâni au avut loc șase atacuri asupra a cinci puncte de frontieră, dintre care patru se află pe frontiera cu Republica Moldova, mai scrie TVR Moldova.
În atenția presei naționale este declarația premierului norvegian, potrivit căreia, avionul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, „aproape a fost lovit” marți de o dronă după decolarea din R. Moldova. Premierul norvegian nu a spus care este sursa pentru aceste informații sau cât de aproape s-a aflat drona de avionul președintelui ucrainean, notează portalul Deschide.md.
Republica Moldova, România și necesitatea unui scut regional anti-dronă – e titlul unui editorial publicat de portalul Anticorupție. Autorul articolului, analistul politic Mihai Isac, constată că Republica Moldova nu mai este doar un stat aflat lângă frontul deschis de Rusia împotriva Ucrainei. A devenit parte a acestui front, un spațiu peste care trec, în care cad și uneori explodează drone folosite de Moscova, atrage atenția Mihai Isac. „Nu poate fi demonstrat că fiecare dronă care pătrunde în spațiul R. Moldova are drept țintă acest stat. Dar este demonstrabil faptul că Federația Rusă cunoaște consecințele atacurilor sale și acceptă repetarea încălcărilor. (...) Republica Moldova are nevoie de o arhitectură națională anti-dronă, nu doar de un sistem spectaculos. Această arhitectură trebuie să facă parte integrantă dintr-un sistem regional, în deplină colaborare cu statele partenere, atât de pe continentul european, cât și SUA ori Canada. Primul strat este detectarea. Vorbim radare pentru ținte mici și joase, senzori radio, acustici și electronici, posturi mobile și date primite de la instituțiile civile și parteneri. Al doilea este transmiterea în timp real informației într un centru de comandă permanent, capabil să transforme rapid o urmă incertă într-o imagine operațională comună, inclusiv cu folosirea inteligenței artificiale”.
Din presă mai aflăm că autoritățile de la București și Chișinău caută soluții pentru fluidizarea traficului la frontiera moldo-română. IPN relatează că Republica Moldova și România vor coordona aplicarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) al Uniunii Europene pentru a reduce impactul acestuia asupra timpilor de tranzit la frontieră. Totodată, cele două state vor sincroniza echipele de la frontieră și schimbul de informații pentru fluidizarea traficului, în special pentru transportatorii de mărfuri și pasageri, mai scrie IPN, precizând că subiectele au fost discutate de ambasadorul Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, cu șeful Poliției de Frontieră Române, Cornel-Laurian Stoica, în cadrul unei întrevederi de lucru.
Moldpres relatează între timp că Guvernul pregătește măsuri pentru reducerea birocrației și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri. Premierul Vasile Tofan a anunțat că au fost prezentate primele propuneri privind dereglementarea și schimbarea modului în care statul efectuează controale în sectorul privat. Potrivit premierului, citat de mai multe publicații naționale, sunt analizate aproximativ 100 de acte legislative. Circa 80 de acte permisive sunt examinate în vederea eliminării sau simplificării.
Moldova 1 analizează de ce eșuează statul în lupta cu violența domestică. Deși Republica Moldova dispune de cadru legislativ și a ratificat Convenția de la Istanbul, victimele violenței domestice rămân în continuare vulnerabile în fața agresorilor. Cazurile grave, precum cel de la Măgdăcești, arată că statul nu are un sistem unificat de prevenție, monitorizare și acțiune în cazurile de violență, atrage atenția postul public de televiziune. Psihologul clinician și psihoterapeutul de la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din Anenii Noi, Andrei Cociug, pune accentul pe lipsa de intervenție asupra agresorilor. Specialistul spune că sistemul nu prevede programe specializate de lucru cu agresorii, iar aceștia nu simt motivația de a se schimba. Avocatul Vadim Vieru susține la rândul său că eșecul statului de a proteja femeile transmite un semnal extrem de periculos în societate, ducând la scăderea încrederii în instituții și la cazuri dramatice în care victimele ajung să se apere singure. Potrivit avocatului, accentul pus exclusiv pe soluții tehnice precum brățările de monitorizare este insuficient dacă evaluarea inițială a riscului este defectuoasă.
Iar Jurnal.md atrage atenția că examenele de clasa a IX-a ar putea fi revizuite după ce rezultatele PISA 2025 au arătat performanțe mai slabe ale elevilor din Republica Moldova la matematică și lectură. În cazul examenelor de absolvire a gimnaziului, ministerul intenționează să revadă conținutul probelor și să introducă mai multe sarcini axate pe aplicarea cunoștințelor și pe competențe de tipul celor evaluate în cadrul PISA. O altă măsură analizată este introducerea, deocamdată opțională și în regim pilot, a 30 de minute de lectură zilnică în școli. Autoritățile urmăresc astfel să încurajeze formarea unui obicei constant de lectură în rândul elevilor, punctează jurnal.md. Aceeași sursă notează că la matematică, Ministerul Educației lucrează la un nou curriculum și pregătește adaptarea pentru clasele I-XII a unor manuale utilizate în Estonia. Profesorii care întâmpină dificultăți ar urma să participe și la programe obligatorii de formare continuă.
În fine, TV8 semnalează că două persoane din Republica Moldova au fost diagnosticate cu virusul West Nile. Unul dintre pacienți s-a infectat în țară și este internat la spital, iar celălalt caz a fost confirmat la o femeie revenită recent din Germania. Sunt primele cazuri raportate în țara noastră în ultimii doi ani, precizează TV8. Virusul se transmite prin înțepătura țânțarilor infectați și nu de la om la om. De cele mai multe ori, infecția nu provoacă simptome sau se manifestă prin febră, oboseală, dureri de cap și slăbiciune. Formele grave apar mai ales la vârstnici și la persoanele cu imunitatea slăbită, explică TV8.
