Administrațiile orașelor din R. Moldova, invitate să participe la etapa națională a competiției „Capitala Europeană a Culturii 2033”
Un oraș din Republica Moldova ar putea obține, în 2033, titlul de Capitală Europeană a Culturii. Autoritățile publice locale interesate își pot depune dosarele până la 4 octombrie 2026, iar ulterior, în urma unei preselecții naționale, o singură localitate va reprezenta Republica Moldova în competiția europeană.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii este acordat începând cu anul 1985 și presupune ca orașul desemnat să dezvolte și să implementeze, pe parcursul unui an, un program cultural amplu, cu o dimensiune europeană și cu implicarea comunității locale.
Potrivit ministrului Culturii, Dan Suruceanu, competiția nu este rezervată doar marilor orașe, iar dimensiunea populației nu reprezintă un criteriu care să excludă automat o localitate.
„Este o inițiativă frumoasă din partea comunității europene și toată lumea se gândește că aceste criterii de evaluare sunt pentru niște orașe mari, cu potențial mare, dar aici vreau să vă spun că șansa o au toți, absolut. Începând de la un orășel mic până la o capitală, până la Chișinău”, a declarat ministrul Suruceanu, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, ediția din 10 septembrie.
Potrivit ministrului, una dintre cele mai importante condiții este existența unei viziuni de dezvoltare culturală pe termen lung. Candidatura nu trebuie să se limiteze la organizarea unor evenimente într-un singur an, ci să prezinte modul în care cultura poate contribui la transformarea durabilă a orașului.
Dosarul trebuie să demonstreze existența unei strategii culturale, a unei dimensiuni europene clare și a unui program artistic relevant. De asemenea, orașul candidat trebuie să dovedească faptul că are capacitatea de a pune în practică proiectele propuse, că poate implica activ locuitorii și că dispune de un mecanism de management eficient, susținut de o perspectivă financiară sustenabilă.
„Noi trebuie să prezentăm un conținut artistic și cultural. Trebuie să demonstrăm capacitatea de implementare, fiindcă poți să-ți faci niște planuri grandioase, dar la final să nu le poți realiza. Trebuie să arătăm cum implicăm publicul larg în aceste activități, deoarece trebuie să fim foarte, foarte conștienți că toate acțiunile sunt, în primul rând, pentru public”, a explicat ministrul.
În acest proces contează, deopotrivă, infrastructura culturală, implicarea comunității locale și capacitatea orașului de a primi vizitatori și de a susține un flux mare de evenimente.
Experiența localităților care au deținut deja acest titlu arată că succesul nu este rezervat doar marilor centre urbane. Oficialul a dat drept exemplu orașul Oulu din Finlanda și Trenčín din Slovacia, care poartă titlul în 2026, venind cu programe și sloganuri proprii.
Oulu are aproximativ 200.000 de locuitori, în timp ce Trenčín - în jur de 50.000. Totodată, pentru anul 2027, titlul va reveni orașului Évora din Portugalia, care are o populație de aproximativ 40.000 de locuitori.
Etapa națională
Procesul de selecție se va desfășura în mai multe etape. Într-o primă fază, autoritățile publice locale își vor depune dosarele la nivel național, urmând ca acestea să fie evaluate de o comisie alcătuită din nouă membri.
Din comisie vor face parte reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai societății civile, precum și un expert internațional cu o bogată experiență în evaluarea unor astfel de candidaturi.
Potrivit ministrului Suruceanu, Republica Moldova ar putea beneficia inclusiv de expertiza unui reprezentant din România, implicat direct în cazul Timișoarei care a devenit Capitală Europeană a Culturii în 2023.
În urma acestei etape, va fi desemnat orașul care va reprezenta Republica Moldova în competiția europeană.
Ministrul a subliniat că transparența și profesionalismul comisiei sunt esențiale pentru credibilitatea procesului și a încurajat atât autoritățile locale, cât și societatea civilă să se implice activ.
„Îndemn toată lumea să fie activă, fiindcă una este să stai și să critici după ce s-a produs ceva și altceva este să vii să participi nemijlocit, începând cu ziua de azi, ora 13:00”, a punctat Dan Suruceanu.
Potrivit acestuia, proiectele și rezultatele evaluării urmează să fie făcute publice, iar implicarea comunității este importantă nu doar pentru desemnarea câștigătorului, ci și pentru calitatea proiectelor prezentate.
Beneficii majore pentru orașe
Obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii poate aduce beneficii majore care depășesc sfera culturală. Un astfel de statut poate crește vizibilitatea orașului la nivel european, poate atrage turiști și investiții, poate stimula dezvoltarea infrastructurii și poate crea noi oportunități pentru sectorul creativ și mediul de afaceri.
Pentru Republica Moldova, participarea este importantă și prin prisma parcursului de integrare europeană.
Potrivit ministrului, statutul de țară aflată în proces de preaderare ar putea deschide, în perspectivă, noi posibilități de accesare a fondurilor europene, în timp ce autoritățile centrale și locale ar urma să contribuie la finanțarea activităților planificate.
Ministrul a precizat însă că obținerea titlului nu înseamnă automat că toate cheltuielile vor fi acoperite din fonduri europene, orașul candidat fiind obligat să demonstreze încă din faza de concurs un plan financiar sustenabil.
Un alt avantaj major este dezvoltarea turismului. O localitate desemnată Capitală Europeană a Culturii trebuie să fie pregătită să absoarbă un aflux sporit de vizitatori, ceea ce va impulsiona direct sectoare precum industria hotelieră, alimentația publică, transportul și serviciile conexe.
Dan Suruceanu consideră că simpla participare poate genera efecte benefice pentru localitățile din țară, chiar și în absența trofeului final.
„Desigur că da. Și culturală, și socială, și economică. Adică noi, într-un fel sau altul, avem oportunitatea de creștere la toate dimensiunile. Absolut. Deoarece cultura nu este izolată”, a declarat ministrul.
Oficialul a subliniat că această competiție poate scoate la lumină inițiative valoroase, dar puțin cunoscute la nivel național, devenind o adevărată carte de vizită pentru participanți.
CITIȚI ȘI:
- Foametea organizată din Moldova Sovietică, în documente și mărturii expuse în Varșovia: „O pagină mai puțin cunoscută din istoria țării”
- „Trec mulți turiști și chiar e mare rușine”: Casa lui Alexandru Plămădeală a ajuns în stare deplorabilă
- O nouă viață pentru conacul Ivănuș: Monumentul istoric din Negrești va fi restaurat cu bani europeni
- Patrimoniul care unește cele două maluri ale Nistrului. Viitori restauratori învață meserie direct pe șantiere
