Suprafața pădurilor afectate de dăunători s-a redus de la 80 de mii la 65 de mii de hectare
Starea fitosanitară a pădurilor din Republica Moldova s-a ameliorat în ultimii cinci ani, iar suprafața afectată de insecte defoliatoare s-a redus de la aproximativ 80 de mii la 65 de mii de hectare. Potrivit directorului interimar al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, Ion Talmaci, în combaterea dăunătorilor silvicultorii recurg în principal la metode biologice, pentru a evita efectele negative ale substanțelor chimice asupra vegetației.
Cei mai răspândiți și periculoși dăunători ai pădurilor sunt insectele defoliatoare, în special omida păroasă a stejarului. Potrivit specialiștilor, focarele de dăunători nu au, de regulă, o structură omogenă, fiind caracterizate prin prezența mai multor specii, cu predominarea uneia sau a două dintre acestea.
Ion Talmaci afirmă că perioada de activitate a insectelor dăunătoare se extinde de la sfârșitul primăverii până în timpul verii.
„Dacă vorbim despre dăunătorii pădurilor, în principiu ei sunt activi și la sfârșitul primăverii și vara. E o perioadă mai lungă de acțiune a acestor specii de insecte dăunătoare sau defoliatoare”, a declarat Ion Talmaci.
Potrivit acestuia, în anul 2020, circa 80 de mii de hectare de păduri administrate de Agenția „Moldsilva” erau afectate, în diferite grade, de dăunători defoliatori sau xilofagi, care atacă tulpinile arborilor.
„Dacă în anul 2020 erau în jur de 80.000 hectare, deci acum avem în jur de 65.000 hectare”, a precizat directorul interimar al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.
În cazul focarelor unde riscul de defoliere depășește 30 la sută, practica silvică permite aplicarea unor măsuri active de combatere, inclusiv intervenții aeriene. În pădurile administrate de „Moldsilva”, însă, astfel de acțiuni nu au mai fost efectuate din 2019.
„Ultima dată, în pădurile administrate de Agenția Moldsilva, asemenea activități au fost efectuate în 2019, pe o suprafață de aproximativ 2.000 hectare. După aceasta, rezultatele cercetărilor au stabilit că nu sunt necesare măsuri active”, a explicat Ion Talmaci.
În schimb, silvicultorii utilizează metode biologice pentru diminuarea populațiilor de insecte dăunătoare. Printre acestea se numără amplasarea coliviilor și a graurnițelor, precum și stimularea înmulțirii furnicilor, care contribuie la controlul natural al unor dăunători.
O altă metodă este utilizată în cazul unor focare cu o dezvoltare mai redusă și presupune tratarea tulpinilor arborilor infectați cu un amestec pe bază de motorină și ulei.
„O altă măsură este, anume pentru, de exemplu, umida poroasă a stejarului sau limant redispar, se numește petrolizare, deci este o prelucrare a tulpinilor de arbori infectați cu un amestec de motorină cu ulei”, a spus specialistul.
Potrivit datelor oficiale, Fondul Forestier Național al Republicii Moldova se întinde pe o suprafață de peste 450 de mii de hectare. Mai mult de 80 la sută dintre păduri se află în gestiunea statului, aproximativ 19 la sută sunt în proprietatea primăriilor, iar pădurile private reprezintă mai puțin de un procent.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
CITIȚI ȘI:
