O familie din Republica Moldova a găsit în Bucovina „verdele adevărat” și liniștea de acasă
Panoramele spectaculoase ale Bucovinei și bogăția vegetală a munților din nord-estul României au devenit parte din viața unei familii originare din Republica Moldova, stabilită de aproape un deceniu în satul Valea Putnei, județul Suceava. Veronica Moraru spune că s-a îndrăgostit de aceste locuri încă din anul 2010, iar astăzi își întâmpină oaspeții cu ceaiuri preparate din plante culese chiar de pe dealurile și din pădurile Bucovinei.
Veronica Moraru își amintește că prima întâlnire cu Bucovina a avut loc în timpul unei călătorii spre Germania, când familia sa a făcut un popas în Valea Putnei. „Era un aer atât de proaspăt, totul verde. Un verde că abia atunci am înțeles de ce este zicala asta: «Verdele-i de Bucovina». Adică, verdele-i verde, dar nu peste tot. Adică, verdele adevărat din Bucovina”, a povestit aceasta.
Imaginea câmpurilor cosite și a căpițelor de fân aliniate cu grijă i-a impresionat profund pe membrii familiei. Veronica Moraru spune că peisajele și tradițiile locale justifică pe deplin renumele regiunii, amintind de afirmația „Bucovina, colț de rai”.
Familia Moraru s-a stabilit în Valea Putnei, unde admiră de aproape zece ani peisajele montane și păstrează în locuința lor elemente ale patrimoniului cultural din Republica Moldova. Casa este decorată cu păretare, țoluri și covoare vechi aduse din localitatea de baștină, Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești.
„Covorul din spate e moștenit de la mama mea. Covorul are tot în jur la 100 de ani. Covorul care e de jos, mama mi l-a dat mie când noi ne-am căsătorit. De aceea n-am putut să le las, că acestea-s așa, de suflet”, a mărturisit Veronica Moraru.
Oaspeții care le trec pragul sunt serviți cu ceaiuri din plante culese și pregătite chiar de familie. Veronica Moraru a explicat că plantele provin de pe terenurile proprii sau din pădurile din apropiere, iar identificarea lor a fost posibilă și datorită sprijinului localnicilor și al pădurarului din sat.
Procesul de pregătire este unul migălos și presupune colectarea, sortarea, spălarea și uscarea plantelor, activitate pe care o desfășoară din pasiune. „Avem așa plantele: cimbrișor, roiniță, mentă de trei feluri. Avem două feluri de mentă care o cultivăm în grădină și un fel de mentă – menta de munte pe care o strângem de pe vârful muntelui”, a spus ea.
În gospodăria familiei se folosesc și alte plante, precum sovârful, cunoscut în Italia sub denumirea de oregano, sânzâienele, sunătoarea și trei soiuri de trifoi. Potrivit Veronicăi Moraru, plantele sunt culese pe parcursul mai multor luni. „Strângem din mai până în septembrie, tot le colectăm”, a precizat aceasta.
Pe lângă plantele destinate ceaiurilor, familia prepară și o băutură asemănătoare cafelei, obținută din rădăcini de păpădie și cicoare. „Rădăcina de păpădie o colectăm, o spăl, o tai mărunțel și o pun la uscat, iar apoi o râșnesc ca pe cafea și împreună cu rădăcina de cicoare o folosim la cafea, cafea decofeinizată”, a explicat Veronica Moraru.
Deși Bucovina a devenit a doua lor casă, membrii familiei Moraru revin cu drag la Chișinău și în satul natal din raionul Șoldănești și își așteaptă cu aceeași căldură rudele și prietenii din Republica Moldova în locuința lor de la poalele munților.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
CITIȚI ȘI:
