Presiunea schimbărilor climatice asupra resurselor de apă: Cum funcționează Rețeaua Națională de Monitoring Hidrologic din R. Moldova
Schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă ale Republicii Moldova, iar monitorizarea permanentă a râurilor devine esențială pentru gestionarea acestora și pentru avertizarea populației în cazul unor fenomene hidrologice periculoase. În prezent, Rețeaua Națională de Monitoring Hidrologic este formată din două stații hidrologice - Stația hidrologică Nistru și Stația hidrologică Prut - și 52 de posturi hidrometrice, dintre care peste 20 sunt automatizate.
Postul reprezintă un punct concret amplasat pe un râu sau în apropierea acestuia, unde sunt efectuate măsurători privind nivelul, temperatura și, în unele cazuri, debitul apei. Stația are un rol mai larg, fiind responsabilă de activități de monitorizare, prelucrare și gestionare a informațiilor pentru un anumit bazin hidrografic, datele fiind ulterior transmise autorității de mediu.
„Un post hidrologic este un punct concret pe un râu sau un afluent al râului, unde efectuăm observații și măsurători. Acolo urmărim, de exemplu, nivelul, temperatura apei, iar în unele cazuri - debitul. Iar stația are un rol mai larg”, a explicat Maria Alii, inginer principal al Direcției Prognoze Hidrologice de la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
La posturile hidrologice clasice, măsurătorile sunt efectuate manual de observatori, de regulă la ora 08:00 dimineața și la ora 20:00 seara. În situații excepționale, precum viituri, inundații sau creșteri bruște ale nivelului apei, frecvența observațiilor este intensificată. Acestea pot fi realizate la intervale de patru sau chiar două ore, în funcție de gravitatea situației.
Observatorii folosesc mire sau piloni hidrometrici gradați pentru a determina nivelul apei. Datele sunt notate și transmise ulterior specialiștilor. În cazul posturilor automatizate, informațiile sunt colectate prin intermediul senzorilor, ceea ce permite obținerea unor date operative.
„Posturile hidrologice clasice rămân foarte importante; ele ne oferă observații directe din teren și reprezintă o sursă de date utilizată de-a lungul mai multor ani”, susține Maria Alii.
Datele colectate au un rol imediat în elaborarea prognozelor hidrologice, a avertizărilor și a informărilor privind evoluția situației pe râuri. Pe termen lung, acestea sunt arhivate și utilizate pentru analize, elaborarea unor scenarii și pentru Arhiva Națională.
Deși automatizarea reprezintă una dintre principalele direcții de dezvoltare a rețelei, posturile clasice nu vor dispărea. Unul dintre avantajele lor majore este că nu depind de alimentarea cu energie electrică, de conexiunea la internet sau de funcționarea unui sistem automatizat. În plus, observatorul poate sesiza din teren situații pe care un senzor nu le poate surprinde sau reda în același mod.
Pe de altă parte, monitorizarea clasică are și limite: datele nu sunt disponibile în timp real, iar frecvența observațiilor este mai redusă decât în cazul sistemelor automate. Din acest motiv, specialiștii consideră că rețeaua trebuie modernizată și automatizată, menținându-se însă o serie de posturi clasice considerate strategice.
Pentru hidrologii care elaborează prognoze, una dintre cele mai mari dificultăți o reprezintă obținerea unor informații cât mai complete și operative într-un timp foarte scurt, în special în timpul ploilor abundente, viiturilor și inundațiilor. Activitatea implică utilizarea datelor din teren, a modelelor și a informațiilor din multiple surse, care trebuie analizate și verificate într-un interval limitat.
În astfel de situații, presiunea asupra specialiștilor este ridicată, deoarece rapiditatea trebuie să fie însoțită de acuratețe. Datele sunt verificate permanent, iar colaborarea dintre structurile de monitorizare și cele responsabile de prognoză este esențială.
„Cele mai mari provocări sunt să obținem informații cât mai complete și mai operative în timp foarte scurt, mai ales în timpul viiturilor sau al ploilor abundente”, a declarat Maria Alii.
Modernizarea rețelei și introducerea noilor tehnologii sunt însoțite de o altă necesitate: pregătirea continuă a specialiștilor. Potrivit Mariei Alii, soluția optimă presupune combinarea datelor provenite din monitorizarea clasică și cea automatizată, verificarea permanentă a informațiilor și o cooperare strânsă între departamentele de profil.
Amintim că în Republica Moldova este instituită stare de alertă hidrologică, până la sfârșitul lunii septembrie. Măsura a fost instituită pe fondul secetei și al scăderii nivelului apei în râul Nistru și are drept scop prevenirea riscurilor privind aprovizionarea cu apă, precum și asigurarea posibilității ca autoritățile să intervină rapid în funcție de evoluția situației.
Debitul de apă care ajunge în lacul de acumulare de la Nistru a scăzut puternic pe fondul deficitului de precipitații. În unele zile, aportul a fost de doar 16 metri cubi pe secundă, în timp ce deversările sunt menținute la 60 de metri cubi pe secundă, conform înțelegerilor dintre Republica Moldova și Ucraina. Nivelul apei din lac a coborât până la aproximativ 111.5 metri, cu mult sub nivelul normal.
CITIȚI ȘI:
