Infrastructură logistică distrusă de război: Ucraina caută spații de stocare în țările vecine, inclusiv R. Moldova, pentru a proteja rezervele de hrană
Atacurile continue asupra infrastructurii logistice din Ucraina obligă autoritățile de la Kiev și mediul de afaceri să caute soluții fără precedent pentru a proteja stocurile naționale de hrană. Printre măsurile analizate se numără relocarea capacităților de depozitare în afara țării, în proximitatea frontierelor, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova și al statelor membre ale Uniunii Europene.
Ministerul Agriculturii de la Kiev a demarat deja, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, colectarea datelor de la companiile din sectorul alimentar pentru a identifica cerințele tehnice specifice ale spațiilor necesare. În paralel, diplomația ucraineană lucrează la facilitarea contactelor directe pentru identificarea depozitelor din țările vecine.
„În prezent, analizăm dacă sunt necesare modificări legislative – fie în Ucraina, fie în Uniunea Europeană sau în Republica Moldova. Misiunile diplomatice ale Ucrainei au primit deja sarcina de a studia posibilitățile existente și de a stabili contacte cu proprietarii de spații logistice din țările respective. Problema relocării capacităților se află deocamdată în fază de elaborare”, a declarat ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțki, pentru RBK Ucraina.
Ritmul livrărilor a fost grav perturbat de distrugerea infrastructurii critice. Modelul clasic de aprovizionare s-a prăbușit, iar noul sistem descentralizat funcționează cu dificultate din cauza lipsei de transport și de personal.
„Logistica este factorul care poate duce în prezent la lipsa temporară a produselor sau la reducerea gamei de mărfuri din magazine. Sistemul clasic 'producător – depozit mare – punct de vânzare' a fost distrus în multe cazuri, iar noile abordări necesită costuri mult mai mari, mai mulți șoferi, mai multe vehicule și timpi mai lungi de transport”, a declarat ministrul Agriculturii.
Pentru a preveni un blocaj total în aprovizionarea populației, autoritățile caută soluții de avarie, luând în calcul mutarea stocurilor în spații de stat sau chiar peste hotare, aproape de granițe.
„Atacurile rusești deteriorează și distrug în mod regulat centrele logistice și de depozitare ale rețelelor de retail. De aceea, este esențial să găsim soluții pentru a reduce riscul unor astfel de pierderi. Unul dintre scenarii este reamplasarea rapidă a capacităților pe baza proprietăților de stat sau depozitarea produselor în afara Ucrainei, dar aproape de frontieră, pentru a putea livra operativ loturile necesare”, a precizat Vîsoțki.
În încercarea de a gestiona stocurile limitate și de a opri valul de cumpărături provocate de panică, mai multe lanțuri de magazine au început să impună limite severe la achiziția de ulei sau cereale. Măsurile reflectă o stare de tensiune crescută pe piață, chiar dacă oficialii încearcă să tempereze spiritele.
„Măsurile de limitare a vânzărilor în unele magazine sunt premature și pot crea un agiotaj și mai mare în rândul populației. Totuși, astfel de decizii nu au fost discutate cu noi. Nu există temeiuri pentru restricții din cauza lipsei fizice de materie primă, însă probleme izolate pot apărea în anumite regiuni din cauza blocajelor”, a avertizat ministrul.
Piața alimentară se confruntă și cu o dependență acută de importuri pentru anumite categorii esențiale, precum peștele, după ce pescuitul maritim a fost complet paralizat.
„În ceea ce privește peștele oceanic și marin, pescuitul industrial în Marea Neagră și Marea Azov este practic inexistent din cauza războiului. Aici importul joacă un rol vital, însă și aceste transporturi sunt expuse riscurilor de atac și necesită o descentralizare rapidă”, a explicat Vîsoțki.
Situația devine extrem de critică în cazul produselor perisabile, unde riscul de penurie este cel mai ridicat. Producătorii avertizează că, fără o fluidizare rapidă a transportului, rafturile ar putea rămâne goale la categoriile de bază.
„Produsele cel mai predispuse la deficite severe sunt cele care necesită o vânzare rapidă – legumele și fructele proaspete, precum și carnea sau peștele refrigerat. Acestea au un termen de valabilitate redus și necesită condiții speciale de transport, fiind cele mai expuse în actualul context de criză”, a concluzionat oficialul ucrainean.
În august și septembrie, armata rusă a distrus sau avariat depozitele și centrele logistice ale principalelor rețele de supermarketuri din Ucraina, precum „Silpo”, „ATB”, „Novus” și „Fora”.
Kievul a devenit principala țintă a celui mai recent val de atacuri, în urma căruia rafturile din numeroase supermarketuri au rămas parțial goale.
Prețurile la produsele alimentare din Ucraina au început deja să crească, însă acest lucru este explicat mai degrabă prin costurile reorganizării lanțurilor logistice decât prin penuria provocată de atacurile rusești, spune Dmitri Krîmski, cofondatorul companiei „Bureau of Wine”, care deține rețeaua de alcool premium GoodWine.
În noaptea de 3 septembrie, în apropiere de Kiev a fost lovit și unul dintre principalele depozite ale Organizației Mondiale a Sănătății, în care erau păstrate ajutoare medicale umanitare, relata Reuters.
Anterior, în august, un depozit umanitar al OMS din Dnipro a fost de asemenea atacat. Potrivit organizației, în urma incidentului a fost distrusă jumătate din cantitatea de materiale și echipamente medicale destinate acordării de asistență pentru aproximativ 225.000 de persoane.
CITIȚI ȘI:
