Integritatea și transparența sistemului judiciar, principalele condiții pentru aderarea R. Moldova la UE
Integrarea europeană a Republicii Moldova depinde de succesul reformei în justiție, au reafirmat ambasadorii europeni la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, care are loc, pe 16 septembrie, la Chișinău. Deși au salutat pașii făcuți până în prezent, diplomații au insistat că ritmul reformelor din sistemul judiciar este esențial pentru continuarea parcursului european.
Reforma justiției – cheia aderării la UE
Ritmul de aderare la Uniunea Europeană este strâns legat de rezultatele concrete obținute în transformarea justiției, însă adevăratul beneficiar rămâne cetățeanul, a subliniat, în debutul forumului, Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko.
„Sectorul justiției are un rol-cheie în clusterul privind valorile fundamentale. Progresul Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană depinde direct de rezultatele livrate în reforma justiției și în combaterea corupției. Însă aceste reforme nu sunt implementate doar pentru că Moldova dorește să adere la UE. Cetățenii își doresc de mult timp un sistem în care să aibă încredere și care să nu fie afectat de corupție. Facem aceste reforme în interesul lor”, a punctat ambasadoarea UE.
Referindu-se la evoluțiile de până acum, Iwona Piórko a evidențiat pașii făcuți în consolidarea guvernanței, susținuți prin procesul de evaluare externă.
„R. Moldova a realizat un progres semnificativ în transformarea sistemului. Guvernanța în domeniul justiției și al procuraturii a fost consolidată, mecanismele de selectare și evaluare a judecătorilor și procurorilor au fost îmbunătățite, iar instituțiile anticorupție au fost întărite. Totodată, sunt în desfășurare eforturi de a spori integritatea prin intermediul evaluării externe”, a precizat Iwona Piórko.
Una dintre problemele sistemului de justiție identificate de ambasadoare rămâne în continuare deficitul critic de cadre din instanțe și volumul mare de muncă. Potrivit Iwonei Piórko, Guvernul ar trebui să elaboreze o strategie pentru a remedia această deficiență pe viitor.
De asemenea, reprezentanta UE a remarcat rezultatele obținute în combaterea infracționalității financiare și eficiența asistenței externe.
„Au fost realizate progrese bune în lupta cu corupția și spălarea banilor - numărul de investigații, anchete și hotărâri judecătorești a crescut, la fel ca valoarea activelor confiscate. Asistența financiară a UE a contribuit la consolidarea independenței sistemului, la modernizarea gestionării instanțelor și la dotarea acestora cu echipamentele necesare”, a spus Iwona Piórko.
Succesul reformei va fi resimțit direct de populație, a ținut să amintească diplomata, apreciind rolul esențial al societății civile în monitorizarea procesului.
„Societatea civilă are un rol extrem de important în asigurarea calității și sustenabilității acestei reforme. Oferă expertiză independentă, monitorizează implementarea și identifică lacunele. Uneori sprijină reformele, alteori pune la îndoială modul lor de desfășurare – ambele abordări sunt la fel de importante”, a conchis Iwona Piórko.
Serialul „Plaha”, un reper al progresului în reforma justiției
Ambasadorul Regatului Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, a adus în discuție evoluția statului de drept din țară, menționând că a urmărit serialul „Plaha” și că îl recomandă tuturor, deoarece această producție ilustrează starea în care se afla justiția în trecut și evidențiază rezultatele obținute în prezent.
„Deja am observat unele rezultate obținute de R. Moldova în combaterea corupției privind și filmul 'Plaha'. În primul rând, vreau să vă zic că este un serial bine făcut, dar dacă cineva a uitat realitățile R. Moldova în perioada anilor 2010-2019, atunci vă recomand acest documentar, acest serial. Ne arată în comparație avantajele și pașii pe care i-a întreprins R. Moldova când vorbim despre statul de drept în acea perioadă. Noi trebuie să celebrăm aceasta astăzi, trebuie să fim bucuroși că am obținut aceste rezultate”, a declarat Søren Jensen.
Diplomatul s-a referit la dezbaterile privind extinderea evaluării externe a judecătorilor și procurorilor, menționând că decizia aparține Republicii Moldova, însă procesul trebuie să fie echilibrat pentru ca sistemul judiciar să rămână funcțional.
Pe lângă pârghiile instituționale, monitorizarea externă joacă un rol vital în menținerea unei democrații sănătoase, a adăugat Søren Jensen.
„Monitorizarea externă joacă un rol important. Aici avem nevoie de un mediu academic, mass-media și societatea civilă independentă, pentru că aceste instituții ne ajută să avem o democrație care funcționează. În același timp, este important să protejăm avertizorii de integritate din cadrul sistemului, cei care pot să raporteze cazurile de corupție sau chiar cazurile sistemice de corupție la nivel mai înalt dacă acestea au loc”, a evidențiat ambasadorul Danemarcei, reconfirmând sprijinul țării sale pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.
Inteligența artificială în instanțele de judecată
Regatul Țărilor de Jos investește activ în consolidarea capacităților instituționale, în procesul de evaluare externă a magistraților și în combaterea infracțiunilor electorale, a subliniat, la același eveniment, ambasadoarea Esselien van Eerten.
„Investim în îmbunătățirea capacităților de investigație și în contracararea finanțării ilicite în timpul scrutinelor. Vrem ca reformele să fie înțelese corect, iar cetățenii să aibă încredere în ele. Vrem să îmbunătățim accesul la justiție pentru grupurile vulnerabile, pentru cei care au cea mai mare nevoie de ea”, a spus ambasadoarea.
Nu în ultimul rând, un pas spre o justiție modernă ar fi introducerea tehnologiilor noi în procesele de judecată, cum ar fi utilizarea inteligenței artificiale.
„*Trebuie să ne asigurăm că tehnologiile sunt folosite responsabil, cu respectarea drepturilor omului. Vrem să sprijinim instituții mai puternice, capacități mai mari și cetățeni mai informați într-o societate rezilientă și democratică”, a accentuat Esselien van Eerten.
Corupția nu poate fi învinsă până la capăt
Lupta împotriva corupției este un proces continuu și o condiție esențială pentru avansarea parcursului european al țării, a subliniat, la rândul său, ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, adăugând că succesul depinde de consolidarea instituțională permanentă.
„Putem spune că, de fapt, în acest domeniu nu putem atinge niciodată o victorie finală. Corupția, ca fenomen, evoluează, devine mai sofisticată, iar instituțiile trebuie să se adapteze la rândul lor. Prin natura sa, lupta împotriva corupției este o misiune pe termen lung, ce necesită perseverență, voință politică, integritate profesională și vigilență constantă”, a punctat Dominique Waag.
Adevărata rezistență în fața acestui fenomen nu se rezumă la acțiuni izolate, ci la construirea unui sistem capabil să reacționeze eficient și neîntrerupt.
„Succesul nu se măsoară printr-o singură reformă sau o singură investigație, ci prin capacitatea instituțiilor de a preveni și combate corupția și de a garanta drepturile fundamentale în mod continuu”, a subliniat diplomata.
Dominique Waag a reconfirmat angajamentul țării sale de a fi alături de R. Moldova pe această cale, menționând că Franța, alături de ceilalți parteneri internaționali, va sprijini în continuare schimbul de experiență necesar pentru edificarea unor instituții puternice și reziliente.
„Vetting-ul nu este perfect, dar altă soluție nu există”
Înainte de lansarea reformelor de către actuala guvernare, sistemul justiției era compromis de decizii abuzive și de protejarea unor grupări corupte, a ținut să precizeze președinta Maia Sandu, în debutul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”.
„Justiția de atunci era cunoscută, în principal, pentru faptul că anulase ilegal rezultatele alegerilor din Chișinău din 2018, că asistase nepăsătoare sau neputincioasă la cele mai mari scheme de corupție și spălare de bani din istoria acestei țări. Pe scurt, nedreptatea era în capul mesei, iar încrederea cetățenilor în justiție era infimă”, a amintit Maia Sandu.
Potrivit șefei statului, în anul 2021, corupția a fost declarată pericol major pentru securitatea națională și s-a decis inițierea evaluării externe. Aceasta a fost urmată de un proces îndelungat de consultări cu Comisia de la Veneția și cu instituțiile europene, care înțelegeau greu cum poate exista corupție în sistemul judiciar și de ce este nevoie de o intervenție externă atunci când există instituții de autoguvernare.
„Evaluarea externă durează deja de câțiva ani - mult mai mult decât ne-am fi dorit și încă nu suntem la final. Am avansat mai mult în evaluarea judecătorilor și suntem într-o întârziere mai mare cu evaluarea procurorilor. Am văzut cu toții că vetting-ul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există. Mai greșim, învățăm, modificăm legile și procedurile și mergem înainte”, a susținut Maia Sandu.
Președinta a dat asigurări că evaluarea va continua până va fi numit ultimul membru la Curtea Supremă de Justiție.
„Între timp, am reușit să îmbunătățim semnificativ legislația. De asemenea, vedem că o mare parte dintre judecătorii și procurorii care, de-a lungul timpului, au fost protagoniștii frecvenți ai articolelor de investigație nu mai sunt astăzi în sistem”, a conchis președinta.
Precizăm că, în total, 178 de judecători au fost supuși procedurii de vetting din cei 208 notificați: 70 sau 40% au promovat evaluarea, 69 au demisionat pe parcurs, iar 39 au picat evaluarea.
Sistemul procuraturii înregistrează întârzieri în procesul de evaluare externă: din 130 de procurori evaluați, doar 22 au promovat, șapte au picat, iar dosarele a aproximativ 100 sunt încă examinate.
CITIȚI ȘI:
