Revista presei interbelice: Acum 100 de ani, la Zalău, avea loc adunarea generală a ASTREI
Acum 100 de ani, la Zalău, avea loc adunarea generală a ASTREI – Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Ziarul Dimineața aducea raportul care arăta că organizația și-a extins activitatea în Basarabia, unde, datorită lui Onisifor Ghibu, au fost înființate zece secțiuni.
Printre preocupările ASTREI se numărau înființarea de case naționale și organizarea cursurilor pentru analfabeți.
Arhiepiscopul Gurie donase 200.000 de lei pentru ridicarea unui Palat Cultural la Chișinău, iar adunarea l-a ales membru de onoare.
Tot aici s-a propus redactarea unei enciclopedii românești, pentru care urma să se facă apel la români și la instituțiile financiare pentru strângerea fondurilor.
Iar vestea importantă pentru Basarabia era că următoarea adunare a ASTREI va avea loc la Chișinău și a fost primită cu aplauze.
Ziarul Rampa consemna un eveniment sportiv de la Bălți. Acum 100 de ani, echipele de fotbal „Fulger” și „Locomotiva” din Chișinău mergeau la Bălți pentru două meciuri. Primirea a fost una oficială: sportivii au fost întâmpinați la gară de autorități și cu muzică militară, apoi li s-a oferit o masă în „Grădina Raiului”.
Primul meci, dintre „Locomotiva” și „Viteaz”, s-a încheiat cu un categoric 6–0 pentru chișinăuieni.
A doua zi, înaintea meciului, toate societățile sportive au mers în frunte cu muzica militară la Catedrală, unde a fost sfințit drapelul societății „Viteaz”, după care cluburile sportive au defilat prin oraș.
Iar la al doilea meci pe teren diferența a fost și mai mare: „Fulger” Chișinău – echipa combinată a jucătorilor bălțeni: 12–0.
Tot aici aflam o altă știre interesanta. La Chișinău urma să aibă loc o demonstrație de rugby, susținută de echipe venite special din București pentru popularizarea acestui sport.
Totul a fost aranjat, însă în ultimul moment o telegramă de la Chișinău îi anunța pe bucureșteni să nu mai pornească spre capitala Basarabiei. Motivul era surprinzător: unul dintre cei mai importanți responsabili ai sportului basarabean au interzis demonstrația, pe motiv că nu a fost anunțat la timp pentru a-și da aprobarea.
Presa se întreba indignată cum putea tocmai conducerea sportului din regiune să interzică „o manifestație pur sportivă și cu un scop atât de larg?” Și încheia sec: „Noi nu mai înțelegem nimic...”
Ziarul Universul constata că mișcarea cooperatistă prindea tot mai mult teren în Basarabia, în special în județele Bălți și Soroca. La adunarea Federației agricole „Grâul” participau 35 de delegați ai cooperativelor agricole din județul Bălți. Raportul pe anul precedent arăta o activitate foarte diversă: federația exploata pământuri, păduri și iazuri, distribuia mașini și unelte agricole, semințe, pomi fructiferi și circa 80.000 de butași de viță-de-vie.
Pentru a-i ajuta pe viticultori, deschisese și un depozit de vin, unde aceștia își puteau desface producția, iar pentru populație funcționa un depozit de cherestea.
Federația ajunsese chiar să aprovizioneze Divizia 14 a Armatei, pentru Bălți și Soroca, cu 1.150.000 de kilograme de grâu.
Ziarul concluziona că, după Unirea cu România, „ideea cooperatistă prinde rădăcini adânci” în Basarabia.
Ziarul Universul mai scria că La Chișinău se deschidea oficial Târgul de Mostre (adică un târg comercial unde producătorii și comercianții își prezentau produsele și încheiau afaceri).
Solemnitatea inaugurării era programată pentru, 19 septembrie, împreună cu un alt eveniment important: dezvelirea „Statuiei Lupoaicei”. Este Lupoaica Capitolină oferită Chișinăului de municipalitatea Romei, ca simbol al originii latine. Monumentul de atunci a dispărut mai târziu in 1940; Lupoaica pe care o vedem astăzi în fața Muzeului Național de Istorie este o copie ulterioară din 1990.
Autor: Dan Melnic
