Calea Ferată din Moldova devine societate pe acțiuni: „Nu însemnă privatizare”
Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) va fi transformată în societate pe acțiuni, CFM Infra, cu capital de stat, care va fi responsabilă de administrarea infrastructurii feroviare. Inițiativa a fost votată de Parlament în prima lectură și face parte din procesul de reformare a sectorului feroviar.
Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, a declarat în ședința Legislativului din 17 septembrie că obiectivul reformei este separarea activităților de transport feroviar de activitatea de administrare a infrastructurii și crearea unor entități distincte, cu responsabilități clare. Prima etapă a acestui proces se realizează deja și constă în reorganizarea prin separare a CFM și constituirea societății pe acțiuni CFM Pasageri și Marfă.
„Proiectul pe care îl prezentăm astăzi creează cadrul pentru a doua etapă, și anume transformarea întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova, rămasă după separare, în societate pe acțiuni, CFM Infra, responsabilă de administrarea infrastructurii feroviare”, a subliniat secretarul de stat.
Oficialul a precizat că nu este vorba despre două procese independente, ci de etape consecutive ale aceluiași proces de reorganizare. Astfel că, prin derogare de la lege, evaluările efectuate în procesul care a prevăzut separarea întreprinderii urmează să fie utilizate și la această etapă, fără repetarea nejustificată a acelorași activități.
Proiectul prevede că pentru bunurile care nu sunt înregistrate sau al căror regim juridic nu poate fi stabilit este prevăzut un inventar provizoriu distinct. Până la delimitarea și înregistrarea lor, ele nu pot fi înstrăinate, introduse în capitalul social sau utilizate drept garanție.
„Clarificarea regimului juridic și înregistrarea lor vor continua și după finalizarea transformării. Astfel, nu renunțăm la evaluarea și protecția patrimoniului, evităm repetarea evaluărilor deja efectuate și permitem continuarea reorganizării în cazul bunurilor pentru care procesul de delimitare sau înregistrare încă nu este finalizat”, a specificat Păscăluță.
3.300 de angajați și după reorganizare
O altă derogare prevăzută de proiect reduce termenele de informare la zece zile și de consultare sindicală la cinci zile. Potrivit secretarului de stat, reducerea termenelor procedurale nu înseamnă însă reducerea drepturilor salarizare. Salariații CFM și Federația Sindicală a Feroviarilor au fost notificați oficial despre reorganizarea întreprinderii încă din 13 februarie 2026, iar raporturile de muncă sunt transferate societății succesoare.
Mircea Păscăluță a precizat că CFM are 3.300 de angajați, iar numărul acestora nu va descrește în urma procesului de reorganizare. În cazul eventualelor disponibilizări se vor aplica garanțiile prevăzute de legislația muncii. Secretarul de stat a negat, de asemenea, speculațiile privind posibila privatizare a căilor ferate.
„Codul feroviar prevede expres că infrastructura feroviară ține de gestionarea statului, deci ea nu poate fi privatizată. La fel, prin acest proiect de lege se prevede exclusiv că CFM, deci întreprinderea de stat Calea Ferată, se transformă în societate pe acțiuni cu capital integral de stat, care devine succesor de drepturi a CFM”, a punctat reprezentantul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
De la pierderi de milioane la profit
Răspunzând la întrebările deputaților despre situația la CFM, Mircea Păscăluță, a precizat că, începând cu anul 2014, întreprinderea a suportat în fiecare an pierderi. În 2014, pierderile au fost de 100 de milioane de lei, iar în 2015 – de 105 milioane. Apogeul pierderilor a fost atins în 2020, în perioada pandemiei de COVID-19, când acestea au ajuns la 215 milioane. În 2021, pierderile au constituit 61 de milioane.
„Am avut perioada 2022, atunci când au fost reorientate toate lanțurile logistice prin tranzitarea țării noastre și am avut un profit de 62 de milioane, ceea ce ne-a permis atunci să majorăm salariile, să le dublăm. Ulterior a fost o scădere a volumelor, ținând cont de deschiderea porturilor și reorientarea lanțurilor logistice, inclusiv scăderea capacității de a exporta din Ucraina”, a punctat secretarul de stat.
El a precizat că anul acesta, pentru prima dată din 2022, CFM înregistrează un profit de 18 milioane de lei în primul semestru. Căile Ferate trebuie să întreprindă în continuare acțiuni care să permită procurarea de echipamente de mentenanță și implementarea contractului multianual de întreținere a infrastructurii feroviare din bugetul de stat.
„Și o să reiterez, Guvernul alocă pentru prima dată 300 de milioane de lei care pot fi orientați inclusiv și pentru plata salariilor, și asta e un lucru firesc. Deci, pentru prima dată, sunt acțiuni de susținere concrete din partea Guvernului pentru a redresa Căile Ferate”, a declarat Păscăluță.
Opoziția acuză intenții de privatizare
În cadrul declarațiilor din plen, vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea, și-a exprimat îngrijorarea față de soarta CFM, despre care a spus că este o întreprindere strategică și trebuie să rămână întreprindere se stat.
„Argumentul că așa statul va investi mai masiv în infrastructură mie îmi pare așa de toxic, indecent chiar. Dar ce a încurcat statul să investească până astăzi în infrastructură? Și de ce nu este clar care este suma totală de datorii? De ce în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe nu s-a prezentat raportul despre situația la această întreprindere, despre grafic de rambursare, despre perspective?”, a remarcat Batrîncea.
Deputata Partidului Comuniștilor, Inga Sibova, a atenționat asupra riscului de eventuală falimentare a întreprinderii.
„În cazul întreprinderii de stat, practic este imposibil să fie desfășurată procedura de faliment, deoarece statul este responsabil și este garant al acestei întreprinderi. În cazul societății pe acțiuni, procedura de faliment se desfășoară în temeiul normelor generale și înțelegem foarte bine că, la necesitate, se va întâmpla foarte și foarte repede”, a afirmat Sibova.
Aceasta a mai spus că PSRM crede că prin această separare, pe care a numit-o dezmembrare, guvernarea ar pregăti privatizarea întreprinderii.
PAS: Statul va putea investi mai eficient în infrastructura feroviară
Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Silvia Bondarenco, a afirmat că, dincolo de aspectele tehnice și juridice ale proiectului, reorganizarea căilor ferate are o importanță strategică pentru Republica Moldova. Modelul de organizare în care infrastructura este separată de pasageri și mărfuri este aplicat în toată Uniunea Europeană deja de decenii. E un model necesar pentru ca statul să poată să investească mai eficient în infrastructura feroviară.
„Este regretabil că unii din opoziție manipulează opinia publică și aruncă falsuri. Prin astfel de atitudine, ei arată că nu susțin modernizarea infrastructurii feroviare și a căilor ferate în general. Trebuie să dezmințim un lucru: acest proiect de lege nu înseamnă în niciun caz privatizarea CFM. Este un fals pe față folosit în scopuri politice. Acest proiect e un pas firesc, urmare a eforturilor importante de redresare a companiei”, a declarat parlamentara.
Transformarea CFM din întreprindere de stat în societate pe acțiuni a fost susținută în primă lectură cu votul a 56 de deputați: 54 ai majorității parlamentare și doi deputați ai fracțiunii Alternativa.
CITIȚI ȘI:
