Deșeurile cu azbest, o problemă nerezolvată în R. Moldova. Depozitul specializat, abia din 2028
Republica Moldova urmează să aibă abia din 2028 un centru specializat pentru depozitarea deșeurilor periculoase, inclusiv a celor care conțin azbest. Până atunci, autoritățile spun că vor fi necesare soluții intermediare pentru stocarea acestui tip de deșeuri, în condițiile în care azbestul este încă prezent în numeroase clădiri și gospodării din țară, iar manipularea necorespunzătoare poate prezenta riscuri pentru sănătate.
Azbestul care se regăsește în foile de ardezie este un material extrem de periculos pentru sănătate, fiind clasificat drept un agent cancerigen de grupa întâi. Totuși, gradul de pericol direct depinde de starea în care se află foile de ardezie. Ardezia devine cu adevărat periculoasă când este tăiată, spartă sau găurită.
În astfel de situații, materialul eliberează în aer un praf fin format din microfibre microscopice. Deși, începând din anul 2024, în Republica Moldova este interzis importul și utilizarea tuturor tipurilor de azbest, materialul este încă prezent în numeroase gospodării rurale, afirmă experta de mediu Iordanca Rodica Iordanov. Potrivit acesteia, Republica Moldova nu dispune deocamdată de un mecanism complet pentru gestionarea și eliminarea în siguranță a deșeurilor de acest fel.
„Majoritatea clădirilor, inclusiv clădiri publice, cum ar fi școli, grădinițe, încă au acoperișuri cu foi de ardezie. Un component de bază în foile de ardezie este azbestul. Din 2024, nu se mai fac importuri de foi de ardezie cu conținut de azbest sau sunt vopsite ca să nu apară aceste fisuri, dar noi mai avem încă stocurile vechi procurate până în anul 2024. Ele de fapt sunt folosite nu atât în comerț cât pentru schimbările de acoperiș care se fac în cazul unor situații excepționale”, a spus aceasta.
O cantitate mare de deșeuri care conțin azbest s-a acumulat în urmă cu câțiva ani, afirmă reprezentanta Primăriei Chișinău, Ala Mîrza. Potrivit acesteia, deșeurile acumulate au fost evacuate, mărunțite și, cel mai probabil, îngropate, însă această soluție nu poate fi considerată una pe termen lung.
„La spitalele municipale, atunci când s-a făcut lucrarea de demontare a fațadei din anii 60, am avut această problemă, pe care am soluționat-o în conformitate cu regulile care erau prescrise de implementarea proiectului. Noi le-am vacuumat, noi le-am fărâmițat, ele au fost învelite în pelicule și îngropate, cel mai probabil. Nu avem teritoriul nici temporar, nici capsulă temporară, nu există nimic. Deci am făcut tot ce am putut din ceea ce era disponibil în acel moment. Am făcut noi asta doi ani în urmă, doi ani jumătate în urmă. Respectiv, cred că este aceeași problemă, în special la spitale, pentru că este proiectul mare cu eficiența energetică. Eu sunt sigură că la spitale o să fie foarte mult azbest peste tot și problema va fi și mai mare decât cea pe care am avut-o noi la Spitalul de Copii „Ignatenco”. Am avut cea mai mare cantitate de azbest”, a menționat aceasta.
Autoritățile de profil recunosc amploarea deșeurilor care conțin azbest și pericolele acestui material pentru sănătatea umană.
În proces este construcția primului depozit specializat pentru depozitarea deșeurilor periculoase, inclusiv a celor de azbest, afirmă secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat.
„Centrul de deșeuri periculoase și infrastructura aferentă gestionării integrate a deșeurilor periculoase este inclusă în planul de creștere a Republicii Moldova, în lista proiectelor prioritare pentru finanțare. În conformitate cu calendarul pe care îl avem pentru finanțarea și implementarea acestui proiect, în primul semestru din 2027, vom avea studiul de fezabilitate fundamentat aprobat și inițiată procedura de negociere sau de contractare a acestor surse financiare împreună cu BERD. Centrul urmează a fi construit începând cu anul 2028. Până atunci, până avem centrul respectiv, am putea opera cu soluții intermediare. Cooperarea la nivelul autorităților publice locale pentru identificarea unor depozite, unde s-ar putea organiza spații temporare de stocare sau celule temporare cartografiate, unde se vor depozita temporar deșeurile. Deșeurile de azbest trebuie sigilate cu membrane, există o procedură în acest sens”, a declarat acesta.
Estimările oficiale arată că 80% din clădirile din Republica Moldova sunt acoperite cu materiale care conțin azbest, ceea ce ar reprezenta peste 890.000 de clădiri rezidențiale.
În Uniunea Europeană, toate cele 27 de state membre au interzis treptat utilizarea și comercializarea tuturor formelor de azbest. Printre primele state s-a numărat Islanda, care a interzis acest material încă din anul 1983. Danemarca a introdus interdicții treptate din 1972, fiind urmată mai apoi de Germania și Franța.
Și România a interzis complet producția, importul și comercializarea azbestului din 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Alte economii precum Australia, Japonia, Canada și Ucraina, la fel, au interzis acest material. Statele Unite ale Americii au emis interdicția finală pentru o formă de azbest utilizată cel mai frecvent abia în anul 2024.
Printre puținele țări care încă mai extrag sau folosesc azbest la scară industrială se numără Rusia, China, India și Kazahstan. Deoarece azbestul este extrem de popular pentru proprietățile sale izolatoare, rezistența la foc și prețul scăzut, industria a trebuit să dezvolte alternative sigure pentru fiecare domeniu de aplicare. De exemplu, în domeniul construcțiilor sunt utilizate plăcile ondulate moderne pentru acoperișuri, realizate din ciment armat cu fibre de celuloză sau fibre sintetice.
Acestea oferă aceeași rezistență structurală, dar sunt 100% sigure. Țiglele metalice, bituminoase sau ceramice sunt materialele alternative care au preluat complet piața acoperișurilor. Pentru izolații termice și protecție contra incendiilor este utilizată vata mineral-bazaltică sau de sticlă.
Aceasta este folosită la scară largă pentru izolarea pereților, mansardelor și a conductelor. De asemenea, plăcuțele de frână, discurile de ambreiaj și garniturile auto care conțineau azbest au fost înlocuite cu fibre de aramidă, care oferă o mai bună rezistență mecanică și stabilitate la temperaturi ridicate.
CITIȚI ȘI:
