Analist, despre noua instituție „Moldova Project”: „Trebuie să evităm această capcană a superbirocratizării”
Deși noua structură „Moldova Project”, anunțată de premierul Vasile Tofan, promite o gestionare mai eficientă a marilor investiții publice, succesul său depinde de arhitectura organizatorică și de cooperarea reală cu ministerele. Opinia îi aparține expertului EUROPULS România, Corneliu Coteț, și a fost exprimată în ediția din 18 septembrie a emisiunii „Paralela 47” de la Radio Moldova.
Republica Moldova are nevoie de o asemenea capacitate de implementare, în condițiile în care țara reușește să obțină finanțări pentru proiecte importante, dar întâmpină dificultăți atunci când acestea trebuie puse în practică, afirmă expertul EUROPULS România Corneliu Coteț.
„Suntem foarte buni pe reforme, într-adevăr, cu dosarul autorităților, pentru că se mișcă foarte repede, dar pe partea de proiecte mari stăm foarte prost. Și cred că, cumva, scopul domnului prim-ministru a fost să combată exact acest fenomen prin consolidarea cel puțin a resurselor pe care le avem la moment. Și un alt factor foarte important al acestui institut este că va coordona centralizat asistența externă care este oferită de diferite instituții internaționale, inclusiv UE”, a menționat acesta.
Coteț atrage însă atenția că simpla creare a unei noi instituții nu garantează accelerarea proiectelor. Potrivit lui, este esențial modul în care aceasta va comunica și va colabora cu ministerele și celelalte autorități implicate în implementarea investițiilor.
„Dar ce ne va arăta realitatea vom vedea, pentru că va conta foarte mult cum acest institut va fi implementat și cum diferitele ministere vor comunica cu acesta, dacă într-adevăr va funcționa ca un agent simbiotic sau va fi o altă instituție care lucrează în paralel la aceleași lucruri cu ministerele. Dar, în concluzie, este foarte important că încercăm să rezolvăm problemele, este foarte important că cunoaștem realitatea, că nu ducem bine în a atrage aceste fonduri de care noi avem disponibilitate și, de aici mai departe, trebuie să lucrăm. Autoritățile trebuie să-și sufle, până la urmă, mânecile și să se apuce de treabă în atragerea fondurilor”, a mai spus expertul.
La rândul său, analistul politic Mihai Isac spune că Republica Moldova are deja experiență în gestionarea proiectelor de dezvoltare, însă amploarea investițiilor care urmează să fie implementate este mult mai mare. Potrivit analistului, pentru ca noua structură să funcționeze este nevoie de specialiști cu experiență, inclusiv de oameni care lucrează în prezent în afara țării.
„O să ne aducem aminte de Fondul de Investiții Sociale din Republica Moldova, care la un moment dat coordona un buget de câteva zeci de milioane de euro. Bine, este clar că scara proiectelor, scara inițiativei actualului Guvern Tofan este mult mai mare. Este clar că trebuie să atragem resurse umane, inclusiv din diaspora, care este această rezervă strategică pentru Republica Moldova, indiferent de ce ar crede anumiți factori politici de la Chișinău, mai ales din opoziția prorusă”, a menționat analistul.
Mihai Isac consideră că autoritățile ar trebui să analizeze experiența altor state care au trecut prin procese similare înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Printre exemplele menționate de analist se numără România și Polonia.
„Cred că din România putem prelua atât experiența bună pe care o vedem pe anumite paliere, dar și experiențe de 'așa nu'. Pentru că Republica Moldova are un avantaj foarte mare, un avantaj pe care România nu l-a avut în lungul său drum de integrare în Europa, de europenizare. Moldova are de unde poate să învețe din greșelile altora. Vedem și evoluții în modul polonez de a administra fondurile europene. Și Polonia a început cu stângul, dar după aceea, ulterior, s-a revigorat. În acest moment, economia poloneză este un exemplu de așa dat la nivelul Uniunii Europene și a modului de a folosi fondurile europene”, a adăugat acesta.
Analistul atrage atenția și asupra riscului ca noua structură să ajungă să fie excesiv de birocratică sau să fie folosită pentru numiri politice. În opinia sa, selecția specialiștilor trebuie să se bazeze pe competență.
„Vorbim de foarte multă birocrație și avem nevoie de o instituție care să gestioneze acest lucru. Dar pe parcurs trebuie să evităm această capcană a superbirocratizării, a încărcării schemei de personal cu personaje numite politic. Pentru că această zonă extrem de sensibilă va fi mult mai sub lupa Bruxellesului decât alte instituții. Cu siguranță, în procesul de edificare a noii structuri vor acționa și experții din străinătate. De asemenea, cu siguranță vom vedea și eșecuri pe parcurs, pentru că nu putem să nu avem și eșecuri. O să avem anumite perioade lungi de așteptat până vom avea rezultate”, a mai spus expertul.
Potrivit lui Isac, modul în care va funcționa „Moldova Project” va trebui ajustat pe parcurs, în funcție de necesitățile Republicii Moldova și de relația cu partenerii europeni.
Noua structură ar urma să centralizeze capacitatea de implementare pentru proiecte strategice în domenii precum infrastructura de transport, energie, sănătate, digitalizare, mediu și educație. Premierul Vasile Tofan a anunțat că „Moldova Project” va începe cu 26 de angajați și că nu va presupune majorarea efectivului administrației publice centrale. În prima etapă, instituția ar urma să preia trei structuri existente, responsabile de gestionarea unor proiecte finanțate din surse externe.
Pentru conducerea noii structuri, Guvernul intenționează să-l propună pe Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice, care urmează să plece din funcție după cinci ani la conducerea instituției.
Printre proiectele care ar urma să intre în aria de responsabilitate a „Moldova Project” se numără spitalele regionale de la Bălți și Cahul, proiectele de irigații din sudul țării, infrastructura aeroportuară din nord, proiecte de transport și logistică, energie, precum și construcția penitenciarului din Chișinău.
CITIȚI ȘI:
