De ce R. Moldova are un singur sit în lista UNESCO? Provocările conservării la Soroca, Manuc Bey și Orheiul Vechi
Republica Moldova are un singur sit material inclus în clasamentul mondial al siturilor înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO. În același timp, țara dispune de un număr tot mai mare de elemente de patrimoniu cultural imaterial recunoscute internațional, însă pentru destinații emblematice precum Orheiul Vechi, drumul spre această listă globală rămâne blocat din cauza pierderii autenticității prin dezvoltarea turistică necontrolată.
Alinierea la standardele și principiile UNESCO reprezintă o confirmare a valorii culturale pe care o comunitate o aduce moștenirii globale, oferind totodată o vizibilitate internațională sporită.
Istoricul Sergiu Musteață a subliniat că integrarea tradițiilor locale în Listele Reprezentative UNESCO poziționează Republica Moldova alături de statele care își valorifică și își protejează activ identitatea culturală.
„Alinierea la aceste politici înseamnă o recunoaștere globală. Aceste elemente au o valoare universală excepțională. Suntem în rând cu statele civilizate care știu să-și cunoască și să-și promoveze patrimoniul și moștenirea culturală imaterială”, a declarat istoricul Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, într-un interviu oferit Veronicăi Scorpan, în cadrul emisiunii. „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Printre tradițiile înscrise în patrimoniul imaterial al umanității se numără colindatul de ceată bărbătească, tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor, mărțișorul, cămașa cu altiță și cobza. Multe dintre aceste dosare au fost elaborate în parteneriat regional.
„*Majoritatea dosarelor au fost depuse împreună cu România, iar mărțișorul cu alte trei state, deci este un dosar regional care demonstrează o tradiție transfrontalieră, este un nou exemplu de susținere, de promovare a tradițiilor comune și de toleranță culturală”, a explicat secretarul general al Comisiei Naționale pentru UNESCO.
Spre deosebire de patrimoniul imaterial, conservarea monumentelor istorice din Republica Moldova se lovește de provocări majore. UNESCO impune respectarea strictă a două principii fundamentale în orice proces de restaurare: autenticitatea și integritatea.
„Avem două criterii de bază ale domeniului conservării și restaurării, autenticitatea și integritatea, care fac ca acest monument să rămână un element și un simbol al trecutului care cuprinde o multitudine de cunoștințe și tehnologii pe care le-au aplicat oamenii edificând acest monument. Fiecare proiect trebuie să aibă la bază aceste două elemente pentru ca intervențiile contemporane să nu știrbească din autenticitate”, a subliniat istoricul.
Intervențiile neadecvate realizate în ultimii ani arată că proiectele de restaurare nu pot fi reduse doar la alocări financiare sau lucrări simple de construcție, existând riscul de a distruge valoarea istorică a obiectivelor. Ca prim-exemple, Sergiu Musteață a invocat lucrările efectuate la Conacul Manuc Bey și la Cetatea Soroca.
„Am făcut și noi progres în acest sens, am făcut și greșeli în acest context, fie că este cazul Conacului Manuc Bey, fie că este Cetatea Soroca, și trebuie să tragem concluziile de rigoare pentru ca să nu repetăm aceste greșeli care știrbesc din autenticitate”, a avertizat acesta.
Cea mai cunoscută rezervație cultural-naturală din țară, Orheiul Vechi, întâmpină dificultăți majore în procesul de accedere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Principala piedică nu este neapărat dosarul tehnic, ci modul haotic în care s-a dezvoltat zona în ultimele decenii, sub presiunea investițiilor private desfășurate fără reguli stricte.
„Văd mai multe elemente care nu ne-au ajutat să progresăm, ținând cont de structura dosarului: fie că vorbim despre neimplicarea comunității, fie că vorbim de intervențiile contemporane ale localnicilor și mai ales ale businessmanilor care au investit acolo și investesc în pensiuni, în hoteluri și alte rețele turistice ce au știrbit din autenticitatea Orheiului Vechi propriu-zis. O rezervație care trebuia să păstreze moștenirea medievală și modernă a fost abuziv deteriorată de intervențiile contemporane”, a afirmat Sergiu Musteață.
Deși expansiunea infrastructurii turistice poate susține economia locală și poate genera locuri de muncă, lipsa unui cadru clar de reglementare poate compromite chiar esența patrimoniului atractiv pentru turiști.
CITIȚI ȘI:
