Alegeri fără opoziție anti-război în Rusia. Kaja Kallas: „Rezultatul nu a fost niciodată pus la îndoială”
Alegerile parlamentare desfășurate în Rusia în perioada 18–20 septembrie au reprezentat „un nou regres major pentru democrația rusă”, iar rezultatul scrutinului nu a fost pus la îndoială, susține șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Într-o postare pe X, oficiala europeană a criticat restrângerea opoziției, excluderea observatorilor internaționali și organizarea scrutinului în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
Kallas a afirmat că procesul electoral a fost marcat de eliminarea vocilor critice față de Kremlin și de războiul din Ucraina.
„Rezultatul lor nu a fost niciodată pus la îndoială”, a scris șefa diplomației UE, referindu-se la alegerile pentru Duma de Stat.
Potrivit acesteia, autoritățile ruse au redus drastic spațiul pentru disidență. „Kremlinul a redus la tăcere disidența”, a afirmat Kallas, adăugând că singurul partid înregistrat care s-a opus războiului din Ucraina a fost împiedicat să participe la scrutin.
Partidul liberal „Iabloko”, formațiune care s-a pronunțat împotriva războiului, a fost exclus de pe listele naționale înaintea alegerilor. În același timp, alte formațiuni autorizate să participe au susținut, în diferite grade, politica președintelui Vladimir Putin și campania militară din Ucraina.
Kallas a criticat și limitarea monitorizării internaționale a alegerilor. „[Kremlinul] a ținut departe observatorii internaționali ai alegerilor”, a scris oficiala europeană. Rusia nu a permis misiunii de observare a OSCE să monitorizeze scrutinul, fapt care a alimentat criticile privind transparența procesului electoral.
Șefa diplomației UE a descris situația politică din Rusia printr-o formulare dură: „Fațada democrației este tot ce a mai rămas în Rusia”.
Alegerile au fost organizate pentru desemnarea celor 450 de deputați ai Dumei de Stat și au reprezentat primul scrutin parlamentar național desfășurat după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Votarea a avut loc inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, o practică respinsă de Ucraina și criticată la nivel european.
Kaja Kallas a anunțat, de asemenea, că Uniunea Europeană intenționează să ia măsuri împotriva persoanelor implicate în organizarea scrutinului în aceste teritorii. „Am propus măsuri împotriva celor care facilitează aceste alegeri-farsă în teritoriile ucrainene ocupate”, a precizat ea.
The so-called Duma elections marked another major setback for Russian democracy. Their outcome was never in doubt.
— Kaja Kallas (@kajakallas) September 21, 2026
The Kremlin silenced dissent, barred the only registered party that opposed its war in Ukraine, and shut out international election monitors.
The veneer of…
Scrutinul s-a desfășurat într-un context în care partidul „Rusia Unită”, formațiunea aflată la putere și apropiată de Vladimir Putin, domina scena politică. Formațiunea a câștigat toate alegerile parlamentare ruse din 2003 încoace și era așteptată să-și păstreze controlul asupra Dumei.
Primele rezultate oficiale au confirmat ulterior avansul formațiunii „Rusia Unită”, într-un scrutin descris de Associated Press drept unul „strâns controlat”, practic [lipsit de opoziție reală](Alegeri în Rusia, fără opoziția anti-Kremlin: „Același lucru, în ambalaje diferite”) față de politicile lui Vladimir Putin.
Alegerile au fost prezentate de Kremlin și ca un test al sprijinului populației pentru politica autorităților în contextul celui de-al cincilea an al războiului din Ucraina. În același timp, scrutinul a avut loc pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra unor regiuni din Rusia și al unor dezbateri interne privind efectele economice și sociale ale războiului.
CITIȚI ȘI:
