Liderii lumii, la ONU: Războaiele și inteligența artificială, pe masa diplomației globale
Liderii lumii se reunesc de luni, 21 septembrie, la New York pentru Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), un summit umbrit de crizele majore din Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și de provocările inteligenței artificiale. Potrivit Reuters, reuniunea este marcată și de noua prezență la tribună a liderului de la Casa Albă, Donald Trump.
Aproape 130 de șefi de stat se reunesc într-un moment în care ordinea mondială stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial se află sub o presiune tot mai mare. Organizația Națiunilor Unite se străduiește să-și mențină relevanța, făcând față în același timp reducerilor drastice ale contribuțiilor americane și deciziei Washingtonului de a se retrage din zeci de organisme ale ONU.
Liderul chinez Xi Jinping, care a participat ultima oară la această reuniune diplomatică prin videoconferință în 2021, a decis să nu călătorească la New York. În schimb, el va prefera o întâlnire bilaterală cu președintele Donald Trump la Washington, programată pentru joia aceasta, o alegere care alimentează dezbaterile privind capacitatea ONU de a gestiona crizele globale.
Pe lângă criza de moral și de finanțare, instituția cu o vechime de 80 de ani se confruntă și cu incertitudini privind viitoarea conducere. Secretarul general Antonio Guterres își încheie mandatul la sfârșitul lui 2026, iar în cursa pentru succesiunea sa nu se conturează deocamdată un favorit clar.
În culise, diplomații indică faptul că organismul de 15 membri al Consiliului de Securitate al ONU ar urma să organizeze reuniuni la nivel înalt axate pe Ucraina, inteligența artificială și Orientul Mijlociu, discuții ce ar putea include și participarea unor lideri arabi.
La mai bine de un an de la debutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, perspectivele instituției rămân sumbre.
„Nu am mai spune că ONU este în cădere liberă, dar am spune că este blocată într-o criză fără sfârșit”, a declarat Richard Gowan, de la International Crisis Group.
„Organizația poate că nu mai este la terapie intensivă, așa cum era anul trecut, dar pare să fie captivă într-un centru de traumă pentru viitorul previzibil”, a completat Gowan.
În plan financiar, Statele Unite au evitat pierderea dreptului de vot în Adunarea Generală după ce au achitat săptămâna aceasta 725 de milioane de dolari reprezentând contribuții la bugetul ordinar. Cu toate acestea, Washingtonul mai datorează organizației peste un miliard de dolari și continuă să pună presiune pe reduceri de cheltuieli administrative și reforme.
Riscurile tot mai mari ale inteligenței artificiale
Discuțiile de la New York au loc la scurt timp după ce mai mulți lideri din industria tehnologică au cerut o încetinire coordonată a dezvoltării inteligenței artificiale, avertizând că sistemele ar putea începe în curând să se auto-perfecționeze și să scape de sub controlul uman.
Secretarul general Antonio Guterres a confirmat că acest subiect va domina o mare parte a agendei diplomatice.
El a subliniat că statele aflate în avangarda tehnologică trebuie să instituie „măsuri comune de protecție pentru a evita o cursă spre fundul prăpastiei, care ar putea declanșa într-o zi un dezastru global de proporții”.
Guterres militează de mult timp pentru o guvernanță globală a inteligenței artificiale. În acest sens, ONU a înființat încă din 2023 un organism consultativ dedicat tehnologiei, format din directori din industrie, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai mediului academic.
Totuși, aceste avertismente îl plasează pe șeful ONU în opoziție directă cu președintele Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a respins riscurile asociate inteligenței artificiale, calificându-le drept o simplă „farsă”.
Trump a denunțat o presupusă „conspirație bolnavă” împotriva acestei tehnologii, susținând că orice ezitare în dezvoltarea ei nu face decât să avantajeze China.
Escaladare în Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu revine în centrul atenției diplomatice, pe fondul conflictului prelungit dintre SUA-Israel și Iran, care continuă să destabilizeze regiunea și să alimenteze inflația globală. În același timp, acțiunile recente ale militanților Houthi pun în pericol transportul maritim prin strâmtoarea strategică Bab el-Mandeb, amplificând riscul unor noi scumpiri majore pe piața energetică.
„Este extrem de dificil să existe o soluție militară pentru această problemă, iar experiența luptelor din Yemen a demonstrat cât de complicat este să derulezi intervenții de succes”, a declarat Antonio Guterres, adăugând că trimisul special al ONU pentru Yemen depune „eforturi uriașe” pentru a impulsiona negocierile.
Tratativele de pace rămân însă blocate, în timp ce schimburile de lovituri dintre SUA și Iran continuă, iar Donald Trump agită spectrul unei escaladări majore a conflictului.
Calendarul luărilor de cuvânt aduce la New York figuri centrale ale crizei: președintele iranian Masoud Pezeshkian este programat să se adreseze Adunării miercuri, 23 septembrie, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu va lua cuvântul joi. Netanyahu este căutat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, acuzații pe care Israelul le respinge categoric.
În paralel, președintele palestinian Mahmoud Abbas nu va participa fizic la reuniune pentru al doilea an la rând, după ce Statele Unite i-au refuzat din nou viza. Ca urmare, Adunarea Generală a votat pentru a-i oferi posibilitatea de a interveni prin videoconferință.
În marja summitului sunt așteptate, de asemenea, discuții la nivel înalt dedicate conflictului din Sudan, deși surse diplomatice se arată rezervate în privința obținerii unui progres decisiv.
Ucraina și securitatea alimentară
Pe agendă se află și războiul Rusiei în Ucraina, care durează de mai bine de patru ani.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov se vor adresa Adunării Generale. Zelenski va încerca probabil să consolideze poziția Ucrainei înaintea unei ierni despre care se anticipează că va fi din nou dificilă, au declarat diplomați citatți de Reuters.
Consiliul de Securitate nu a putut lua măsuri pentru încheierea conflictului deoarece Rusia, membru permanent, dispune de drept de veto.
Trump a părut uneori frustrat că nu a reușit să negocieze încheierea războiului, obiectiv pe care l-a declarat prioritar când și-a început al doilea mandat, în ianuarie anul trecut. Președintele american a vorbit cu omologul său rus Vladimir Putin la începutul acestei luni, însă nu era clar dacă intenționează să se întâlnească cu Zelenski la New York.
Guterres a subliniat impactul războiului asupra civililor, dar și asupra securității alimentare și a prețurilor la energie.
„Blocada efectivă existentă în Marea Neagră creează probleme enorme, care se adaugă celor generate de criza din Orientul Mijlociu, și cred că ar fi foarte important să găsim o modalitate prin care exporturile ucrainene și exporturile rusești de alimente, îngrășăminte și energie să se poată desfășura în siguranță prin Marea Neagră”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres
Prioritățile UE pentru cea de a 81-a Adunare Generală a ONU
Prima zi a dezbaterii generale la nivel înalt va avea loc marți, 22 septembrie, iar tema principală va fi „Redarea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care obține rezultate în avantajul tuturor”.
Joi, 24 septembrie, președintele Consiliului European, António Costa, se va adresa Adunării Generale în numele UE.
În marja Adunării Generale a ONU, președintele Costa va organiza o serie de reuniuni bilaterale cu lideri din întreaga lume și va participa la mai multe evenimente, printre care cea de a șasea Platformă internațională pentru Crimeea și lansarea alianței internaționale OceanEye.
Menționăm că la ea de-a 81-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite participă și o delegația din R. Moldova, condusă de premierul Vasile Tofan. Oficialul de la Chișinău va rosti, pe 26 septembrie, un discurs în plen.
CITIȚI ȘI:
