R. Moldova își întărește apărare aeriană. Maia Sandu: „Este o cursă tehnologică contracronometru”
Orice dronă care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova pune în pericol oamenii, iar singurul vinovat pentru aceste incidente este Federația Rusă, a declarat președinta Maia Sandu. Șefa statului a reafirmat că protecția țării este o prioritate și o preocupare constantă pentru președintă și Guvern.
„Un stat care îți trimite drone nu îți caută prietenia, ci frica și supunerea”, a declarat Sandu luni, 21 septembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate.
Referindu-se la îngrijorările exprimate în spațiul public de unii politicieni, care acuză armata că nu detectează toate dronele, Maia Sandu a spus că este bine că aceștia au început să conștientizeze pericolul pentru securitatea națională, însă ar trebui să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova.
Potrivit președintei, problema dronelor rusești este una regională. Armate mult mai avansate și mai bine dotate decât cea a Republicii Moldova au întâmpinat dificultăți în a împiedica pătrunderea acestora în spațiul lor aerian. De la începutul anului, în spațiul aerian al Republicii Moldova au fost înregistrate 39 de încălcări, față de 17 în 2025.
Maia Sandu a condamnat ceea ce a calificat drept exploatarea politică și cinică a subiectului de către politicienii care, în opinia sa, au slăbit conștient și intenționat Armata Națională atunci când se aflau în poziții de decizie. Ea a menționat că unii dintre aceștia au cerut chiar lichidarea Armatei Naționale, „iar acum, peste noapte, au început să se îngrijoreze de ce armata nu detectează toate dronele”.
„Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante, care pot evada soluțiile de apărare aeriană construite între timp. Este o cursă tehnologică contra cronometru, iar modernizarea armatei și protecția cetățenilor nu poate fi o dezbatere politică, ci este o datorie a statului, dar și o responsabilitate comună a tuturor politicienilor și a întregii societăți”, a afirmat președinta.
Pentru a proteja infrastructura și cetățenii, statul va continua să investească resurse proprii și să atragă finanțare nerambursabilă externă pentru dezvoltarea și perfecționarea sistemului de apărare.
„Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces. Pentru a neutraliza drone, dispunem de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Aceste capabilități sunt operaționale, dar aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice care asigură servicii de bază pentru funcționarea economiei”, a explicat președinta.
Șefa statului a mai spus că statul investește resurse pentru extinderea ariei de acoperire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a obținut o finanțare nerambursabilă de 120 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, destinată achiziționării unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, menit să asigure detectarea și nimicirea țintelor aeriene.
În paralel, autoritățile consolidează parteneriatele cu statele vecine pentru îmbunătățirea schimbului de informații, care să completeze datele furnizate de sistemele naționale de supraveghere. De asemenea, Republica Moldova cooperează cu partenerii externi pentru identificarea unor soluții moderne, eficiente și mai puțin costisitoare împotriva dronelor.
„Republica Moldova va continua să-și dezvolte capacitățile de apărare, să-și protejeze libertățile câștigate, viitorul în pace și cetățenii. Vom identifica și modalități prin care populația este avertizată în situații de criză până când devine funcțional sistemul MD-Alert. Implementarea acestui sistem, care costă 5 milioane de euro, mai durează până a fi finalizată. De aceea, am cerut instituțiilor să identifice metode intermediare, alternative, de informare rapidă, inclusiv cele digitale”, a constatat Maia Sandu.
Un obiect aerian neidentificat și o dronă au survolat neautorizat, la câteva ore distanță, spațiul aerian al țării luni, 21 septembrie. Incidentele au loc după cele înregistrate în weekend și după explozia produsă vineri, 18 septembrie, pe un deal din apropierea localității Colonița, municipiul Chișinău.
În urma verificărilor, au fost descoperite fragmente despre care se presupune că ar proveni de la o dronă. Pe o rază de aproximativ 100 de metri de la locul deflagrației au fost găsite mai multe componente, inclusiv motorul aparatului.
Potrivit datelor Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), numărul survolurilor neautorizate ale spațiului aerian moldovenesc a crescut de aproape zece ori, de la patru asemenea cazuri în anul 2022 la 29 de cazuri în acest an.
STRATCOM avertizează că fiecare caz este urmat de operațiuni de propagandă menite să disculpe agresorul. Printre principalele tactici de manipulare folosite în spațiul public se numără „inversarea vinei” prin care agresorul acuză victima de propriile fapte, precum și distribuirea masivă, în regim copy-paste, a acelorași mesaje pe rețelele sociale pentru a simula un curent real de opinie.
CITIȚI ȘI:
