Ceban critică autoritățile pentru scumpirea carburanților: „Dați salarii ca în Franța!”. Cum i-a răspuns Guvernul
Deși recunoaște că prețurile „cresc peste tot”, primarul Chișinăului le solicită autorităților centrale salarii mai mari sau reduceri de taxe și accize pentru a proteja populația de scumpirile în lanț la energie și carburanți. Guvernul dă asigurări că lucrează de săptămâni întregi la soluții pentru criza energetică.
Majorările sunt resimțite din ce în ce mai puternic de populația din Republica Moldova, în condițiile în care veniturile sunt mult mai mici decât în statele europene cu care sunt comparate prețurile, a afirmat primarul Ion Ceban în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău din 21 septembrie.
*„Da, prețurile cresc peste tot, dar avem o diferență. Peste tot cresc și salariile. Și salariile sunt mai mari decât în Republica Moldova. Ne place să ne uităm la Franța, că e Uniunea Europeană. Păi, atunci dați salarii atunci ca în Franța. Dați salarii ca în Germania. Ce comparăm noi? Același preț la motorină și benzină cu salariul de nimic din Republica Moldova și salariul de 3.500, 4.000, 4.500, 5.000 de euro din mai multe state europene la care se face referire? Câți litri de benzină și motorină poate cumpăra un om din Republica Moldova și câți poate cumpăra un european?”, a întrebat primarul.
De asemenea, primarul a criticat politica fiscală aplicată carburanților, cerând reducerea accizelor și a TVA pentru a atenua efectul scumpirilor asupra consumatorilor.
Scumpirea motorinei a adus pentru Parcul Urban de Autobuze costuri suplimentare de aproximativ 20 de milioane de lei, bani care nu au fost prevăzuți inițial în buget, a continuat Ceban.
„Douăzeci de milioane de lei pe care noi nu i-am planificat trebuie să-i aruncăm acum la gunoi. Aceasta este egal cu o grădiniță nouă. Dar nu putem lăsa oamenii să nu circule cu autobuzul sau troleibuzul”, a spus Ceban.
Guvernul: Situația energetică este discutată de câteva săptămâni
Autoritățile centrale lucrează deja la soluții pentru gestionarea crizei energetice, i-a răspuns primarului purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.
Ședința Consiliului Național de Securitate din 21 septembrie a inclus pe agendă problemele legate de sectorul energetic.
„Ședința Consiliului Național de Securitate desfășurată astăzi a fost pregătită timp de mai bine de două săptămâni. În cadrul ei sunt abordate tocmai subiectele ce vizează situația energetică la care se face referire”, a declarat Ciorici pentru Teleradio-Moldova.
Totodată, reprezentantul Executivului a lansat un apel către actorii politici să nu folosească tema securității energetice în scopuri electorale.
„Îndemnăm actorii politici să se abțină de la a-și face PR politic personal pe subiecte ce țin de securitatea națională, domeniu în care aspectele trebuie pregătite temeinic pentru adoptarea unor decizii eficiente”, a punctat Dumitru Ciorici.
Cei trei factori care pun presiune pe piața petrolieră
Scumpirea carburanților este rezultatul mai multor factori care acționează simultan pe piața internațională a petrolului, afirmă expertul economic Veaceslav Ioniță. Spre deosebire de criza din 2022, actuala perioadă de prețuri ridicate se prelungește de mai multe luni și este însoțită de o incertitudine mai mare privind evoluția pieței.
Unul dintre factorii care alimentează actuala criză este situația din zona Strâmtorii Ormuz, care a redus oferta disponibilă pe piața internațională. Presiunile au fost amplificate, potrivit lui Ioniță, și de problemele din Marea Roșie.
Un al doilea factor este reducerea stocurilor mondiale de petrol. Ioniță atrage atenția asupra rolului Chinei, care deține unele dintre cele mai mari rezerve comerciale de petrol și poate influența temporar evoluția prețurilor prin decizia de a utiliza sau, dimpotrivă, de a păstra aceste stocuri.
„Dacă China decide să utilizeze rezervele sale, așa cum le-a utilizat luna trecută, atunci creșterea prețului se temperează. Dacă China decide să nu atingă stocurile, să le lase pentru vremuri mai grele și începe să procure, prețul se duce în sus”, a explicat Veaceslav Ioniță pentru Teleradio-Moldova.
O presiune suplimentară vine din diminuarea producției de produse petroliere în Rusia. Potrivit expertului, o parte importantă din capacitățile de rafinare nu funcționează, iar acest lucru afectează în special disponibilitatea motorinei pe piața europeană. Ioniță susține că Europa a avut în mod tradițional un deficit de motorină, pe care l-a acoperit inclusiv prin importuri din Rusia. După reducerea acestor achiziții, piața europeană trebuie să găsească alte surse de aprovizionare, în timp ce restricțiile rusești la export sporesc presiunea.
„Astăzi, Rusia are restricții la export, iar în anumite perioade, în anumite zone ale Rusiei, pentru anumite produse, ei chiar importă, ceea ce creează o tensiune aparte pe piața produselor petroliere”, a spus expertul.
Deși, potrivit lui Ioniță, prețurile internaționale s-au stabilizat, efectul asupra pieței din Republica Moldova se resimte cu întârziere, deoarece prețurile carburanților sunt calculate în funcție de media cotațiilor din ultimele două săptămâni.
Expertul anticipează că în perioada imediat următoare prețurile de pe piața locală ar mai putea crește ușor, după care ar urma o perioadă de menținere la niveluri ridicate.
Benzina atinge un nou record istoric în Republica Moldova, iar motorina este cu patru lei mai scumpă decât în perioada crizei din 2022. Marți, 22 septembrie 2026, un litru de benzină va costa 33.99 de lei, depășind precedentul record de 33.90 de lei, înregistrat în iunie 2022.
„La motorină, lucrurile stau și mai prost. Este cu patru lei peste recordul din 2022”, a atras atenția expertul.
Potrivit lui, actuala situație are două particularități. Pe de o parte, prețurile au crescut într-un ritm accelerat, iar pe de altă parte, motorina este de mai mult timp mai scumpă decât benzina, o situație neobișnuită pentru piața locală.
„La noi, niciodată nu a fost așa ceva. Prima dată, pentru o perioadă scurtă, acest lucru s-a întâmplat în 2022. Iar acum, deja de vreo jumătate de an, motorina este mai scumpă decât benzina”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Cine ar putea avea nevoie de sprijin
În cazul în care presiunea asupra prețurilor la energie se va menține și în sezonul rece, expertul consideră că măsurile de sprijin ar trebui orientate în primul rând către persoanele vulnerabile.
„Dacă vorbim despre scumpirea gazului - că și asta este legată de criza petrolieră, oamenii mai săraci, în proporție de 80%, nu se încălzesc iarna cu gaz. Dacă statul va trebui să ajute în această iarnă, va trebui să ajute, în primul rând, populația săracă, în special pe dimensiunea energiei electrice. Va trebui să-i ajute pe bătrânii din oraș, pentru că ei sunt foarte vulnerabili și nu au alternative”, a declarat Ioniță.
Totodată, expertul afirmă că cel mai grav sunt afectați acum agricultorii, din cauza prețului ridicat la motorină.
„Motorina este deja cu patru lei mai scumpă decât în 2022, iar atunci prețul la materia primă agricolă era mai mare. Dacă la floarea-soarelui noi am ajuns acum la prețul din 2022, iar cei care au cultivat-o deja o vând la un preț chiar mai mare decât în 2022, la celelalte cereale noi încă suntem sub prețul din 2022. Avem acum o ușoară creștere a prețurilor și aceasta îi bucură pe agricultori, dar, oricum, ele sunt cu mult mai mici decât au fost în 2022. Atunci, grâul era peste 4.50 de lei. Acum, grâul a trecut de trei lei, dar nu ajunge nici măcar la 3.50 de lei”, a comparat Ioniță.
Menționăm că Republica Moldova va institui stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut luni, 21 septembrie, de președinta Maia Sandu, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, convocată pentru a evalua impactul crizei energetice globale și a stabili măsuri urgente înaintea sezonului rece.
Șefa statului a subliniat că țara noastră se află într-o situație critică, fiind lipsită de resurse proprii de cărbune, petrol sau gaze naturale și depinzând în totalitate de importuri.
Guvernul urmează să pregătească planuri pentru diferite scenarii, astfel încât instituțiile să asigure capacitatea de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece, inclusiv posibilitatea de a utiliza în regim de urgență interconexiunile de 110 kV cu România și maximizarea capacității comerciale la frontiera România – Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
