Expert: Chișinăul și Bălțiul, cele mai expuse la scumpirea gazelor din cauza blocurilor ineficiente din punct de vedere energetic
Locuitorii din orașe vor fi cei mai afectați de o eventuală scumpire a gazelor naturale, din cauza blocurilor de locuit învechite. Este vorba, în special, despre municipiile Chișinău și Bălți, unde cele mai multe clădiri rezidențiale au fost construite în perioada Uniunii Sovietice, fără a se ține cont de eficiența energetică, ceea ce duce la consumuri de trei ori mai mari pentru încălzirea unui metru pătrat comparativ cu standardele moderne.
Impactul scumpirilor se va resimți diferențiat între mediul rural și cel urban, din cauza surselor de încălzire utilizate de populație, afirmă expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat.
În timp ce la sate aproximativ 87% din gospodării folosesc sobele pe lemne sau cărbune și doar 10% sunt conectate la rețeaua de gaze, în orașe dependența de gaz este mai pronunțată.
„Cei mai afectați vor fi cei din orașe, în special cei care se încălzesc cu gaze. Circa 40% au încălzire centralizată, care tot pe gaz este. Restul au sobe, cămine electrice, condiționere, pompe de căldură și tot așa. Deci, 80% dintre cei din localitățile urbane vor avea de suferit”, a precizat Sergiu Tofilat, la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Cele mai vulnerabile orașe sunt municipiile Chișinău și Bălți, unde infrastructura locativă este depășită, iar locatarii nu au posibilitatea de a gestiona individual consumul de căldură.
„Aici vorbim de blocurile de locuit, prima și cea mai vulnerabilă categorie. La noi, circa 90% dintre blocuri au mai mult de 30 de ani. În ce stare sunt conductele și ce fel de izolare termică au blocurile? De aici trebuie să pornim. Chișinău și Bălți sunt cele mai afectate. La noi, majoritatea blocurilor sunt din perioada sovietică, unde se făcea totul repede, ieftin, iar eficiența energetică nu era pe primul loc”, a explicat expertul.
Sergiu Tofilat a atras atenția că tehnologiile depășite din blocurile vechi generează pierderi uriașe de energie și costuri ridicate pentru cetățeni, reabilitarea termică a clădirilor fiind singura soluție pe termen lung.
„Noi cheltuim de trei ori mai multă energie să încălzim un metru pătrat pentru că avem tehnologii învechite. Unii oameni stau iarna cu fereastra deschisă, deoarece sistemul de încălzire nu îți dă posibilitatea să reglezi temperatura la calorifer. Din această cauză, cheltuim foarte multă energie termică să încălzim locuințele. Aici trebuie să lucrăm”, a concluzionat Sergiu Tofilat.
Amintim că președinta Maia Sandu a declarat, pe 21 septembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate (CNS), că în R. Moldova va fi instituită starea de urgență în domeniul energetic și hidrologic.
Șefa statului a menționat că Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic, în condițiile în care țara nu are nici cărbune, nici petrol, nici gaze naturale și depinde în totalitate de achizițiile de pe piețele internaționale.
„Situația mondială este tot mai complicată, prețurile cresc în toată lumea, iar problema tot mai presantă acum este capacitatea de aprovizionare cu energie. În ultima perioadă, prețul de referință pe bursa europeană la gazele naturale a depășit 83 de euro per MWh sau aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze, adică o creștere de peste două ori și jumătate în comparație cu anul trecut”, a subliniat președinta.
În viitorul apropiat, prețul la gazele naturale ar putea crește cu până la șapte lei, estimează experții. În același timp, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) evită însă să lanseze prognoze, precizând că o eventuală ajustare va fi calculată în funcție de evoluția efectivă a pieței.
Ultima scumpire a gazelor naturale a avut loc în luna august, când tariful a crescut cu aproape șase lei pentru un metru cub. Astfel, începând cu 1 septembrie, consumatorii achită 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub de gaze.
CITIȚI ȘI:
