Revista presei | Stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic; Survolarea spațiului aerian al R.Moldova, urmată de valuri de propagandă ostilă
Instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, încălcările tot mai frecvente ale spațiului aerian al R. Moldova de către drone rusești, dar și rezultatele alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei, organizate ilegal în regiunea transnistreană, sunt printre subiectele principale abordate în presă.
Consiliul Național de Securitate a convenit asupra necesității declarării stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic în contextul creșterii prețurilor la energie și combustibili, dar și al situației critice de pe Nistru, transmite TVR Moldova. Marți, proiectul cu privire la starea de urgență urmează a fi adoptat de Guvern, iar după-amiază - de Parlament, precizează postul de televiziune. Potrivit președintei Maia Sandu, măsura este necesară pentru ca autoritățile să poată interveni rapid în cazul unor probleme de aprovizionare cu carburanți sau al agravării situației hidrologice. TVR Moldova menționează că o atenție specială va fi acordată stocurilor de gaze și produselor petroliere. Decizia vine pe fondul unei situații dificile pe piețele internaționale.
RFI constată că spațiul aerian al R. Moldova este tot mai des survolat de drone rusești, de rând cu cel al României, Poloniei și al țărilor baltice. Doar luni, două obiecte aeriene neidentificate au traversat spațiul aerian al R.Moldova, iar nordul țării a fost restricționat temporar, notează sursa citată. RFI subliniază că numărul incidentelor cu drone în spațiul aerian al Republicii Moldova a crescut simțitor pe parcursul ultimelor luni, fiind înregistrate și explozii. Acestea sunt urmate de valuri de dezinformare și propagandă, menite să distragă atenția de la agresorul real, se arată într-o analiză a Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării. Printre tacticile folosite se numără inversarea vinei, în care agresorul acuză victima de comportamentul de care el însuși este vinovat, constată experții.
Moldova 1 publică în context opinia expertului în securitate Pavel Horea, potrivit căruia survolările repetate ale spațiului aerian și incidentele provocate de prăbușirea dronelor pe teritoriul Republicii Moldova fac parte dintr-o strategie aplicată de Federația Rusă. Din acest motiv, autoritățile trebuie să consolideze atât apărarea antiaeriană, cât și mecanismele de protecție civilă, susține expertul comunității Watch Dog. Repetarea incidentelor, explică Pavel Horea, poate avea efecte dincolo de dimensiunea militară și poate contribui la amplificarea sentimentului de insecuritate, fapt ce pune presiune inclusiv asupra autorităților. Pavel Horea notează că pentru Republica Moldova, incidentele provocate de războiul din Ucraina pun în discuție simultan două dimensiuni ale securității: capacitatea statului de a detecta și intercepta amenințările aeriene și capacitatea societății de a reacționa în cazul unor situații de urgență. Expertul susține că Republica Moldova nu poate ignora schimbările produse de războiul modern.
Și analistul politic Anatol Țăranu constată că intensificarea atacurilor ruse asupra infrastructurii ucrainene provoacă, în lanț, survolări ilegale tot mai frecvente ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Referindu-se la starea actuală a sistemului național de apărare și la statutul de neutralitate prevăzut de Constituție, comentatorul politic a punctat că armata a fost privată de investiții în ultimele decenii. Din acest motiv, posibilitățile de protecție a spațiului aerian rămân grav limitate în lipsa unor investiții financiare masive, conchide Anatol Țăranu, citat de Moldova 1.
Bruxelles-ul alocă mai multe resurse pentru aderarea Republicii Moldova – titrează Veridica. „Comisia Europeană de-abia poate ține pasul cu ritmul reformelor din Moldova, pe traseul acesteia către aderare, afirmă un articol Euronews. Pentru moldoveni, asta sună foarte îmbucurător. Chiar dacă „de-abia ține pasul” („scrambles to keep pace”, în original) e o formulă subiectivă, performanța Republicii este reală. Și, deși Bruxelles-ul trebuie să investească resurse suplimentare în procesele de aderare ale mai multor țări, el are tot interesul să facă acest lucru. Informația concretă pusă în circulație de Euronews se referă la redistribuirea unor resurse din așa-numita DG ENEST, Direcția Generală pentru Extindere și Vecinătate Estică a Comisiei Europene. Nu am găsit o confirmare a informației din alte surse, dar ea sună verosimil, dat fiind accentul pe care Uniunea Europeană îl pune în ultima vreme pe procesul de extindere. O performanță pre-aderare foarte bună au cel puțin Albania și Muntenegru, alături de Moldova, în timp ce Ucraina reprezintă și ea o preocupare foarte apăsată a UE, din motive cunoscute. ”
Transfer de „patriotism” rusesc în Transnistria - e titlul unei analize publicate de Deutsche Welle. Autorul articolului, Vitalie Călugăreanu, notează că Rusia a testat, în timpul alegerilor pentru Duma rusă, câtă relevanță mai are ideea de „русский мир” („lumea rusă”) în Transnistria. Procesele electorale desfășurate în Republica Moldova în 2024 și 2025 (referendumul pro-UE, precum și alegerile prezidențiale și parlamentare) au evidențiat schimbări uimitoare în opțiunea de vot a populației din regiunea transnistreană, obosită de incertitudine și bătaia de joc din partea Rusiei. Un număr impresionant de alegători din Transnistria au venit pe malul drept al Nistrului și au votat pentru Maia Sandu și pentru aderarea țării la UE, remarcă DW. S-a întâmplat după ce, doi ani la rând (în 2024 și 2025), în plină iarnă, Rusia a lăsat Transnistria fără gaz, menționează Vitalie Călugăreanu. Lozincile pro-Putin nu mai impresionează tinerii din regiunea transnistreană după două ierni în care au înghețat în case, comentează editorialistul. Rezultatul anunțat al votului la secțiile deschise în Transnistria era previzibil (77,76% pentru partidul lui Putin „Rusia Unită”), dar el nu contează, pentru că nu poate fi confirmat independent, exercițiul desfășurându-se într-o zonă separatistă, fără observatori internaționali și în condiții absolut nedemocratice, notează publicația. Extinderea procesului de vot în Transnistria a avut scopul menținerii percepției în rândul populației din Transnistria că acei oameni fac parte în continuare din „lumea rusă” – un sentiment cu care cei din regiunea transnistreană rezonează tot mai puțin, conchide DW.
Federația Rusă și-ar fi schimbat tacticile de influență în R. Moldova și ar putea miza tot mai mult pe persoane cu profil aparent proeuropean, studii occidentale și un discurs adaptat limbajului european, susține Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, într-un interviu acordat ZdG. Potrivit acesteia, ingerința externă nu s-a diminuat într-un an fără alegeri naționale, ci, dimpotrivă, s-a intensificat, iar infrastructura folosită pentru manipularea spațiului informațional devine tot mai sofisticată și mai interconectată regional.
În vizorul mass-media este o nouă investigație realizată de Rise.md. Documente interne rusești arată cum eparhii, biserici și organizații din Republica Moldova au solicitat și au beneficiat de milioane de ruble pentru obiecte de cult, icoane, cărți și amenajarea lăcașurilor. Cererile ajungeau la Moscova inclusiv cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, relevă Rise.md. Printre solicitanți apar ÎPS Marchel, episcop de Bălți și Fălești, ÎPS Sava, episcop de Tiraspol și Dubăsari, preotul Nicolai Florinschi din Chișinău, dar și organizații din UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană. Rise.md atrage atenția că unele solicitări au fost depuse chiar de politicieni. „Este cazul lui Fiodor Gagauz, pe atunci deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Documentele fac parte dintr-o arhivă de peste 270 de mii de e-mailuri interne ale Casei Compatrioților din Moscova (rus. – Московский Дом соотечественника), obținute de jurnaliștii postului public danez DR și împărtășite cu OCCRP și peste 28 de parteneri media internaționali, printre care și RISE Moldova, în cadrul proiectului #DragiCompatrioți, care scoate la iveală o rețea globală de influență susținută de Rusia de peste un deceniu. ”
Jurnal.md atrage atenția la poziția exprimată de prim-ministrul român desemnat, Siegfried Mureșan, care a criticat Autoritatea Națională pentru Cetățenie pentru întârzierile acumulate și a anunțat că dorește o reformă a instituției. „Oamenii din Republica Moldova au așteptări legitime. Așteaptă prea mult pentru cetățenia română. Avem această Autoritate pentru Cetățenie, disfuncțională, care acumulează o serie de întârzieri. Vom reforma această Autoritate pentru Cetățenie, pentru a elibera mai rapid cetățenii românilor din Republica Moldova”, a declarat Siegfried Mureșan pentru RFI România.
