Economic

Peste jumătate din liniile feroviare din R. Moldova necesită reparații. Guvernul alocă 300 de milioane de lei

Peste 54% din liniile feroviare ale R. Moldova au nevoie de reparații, iar pe o mare parte dintre ele sunt impuse, în prezent, restricții de viteză. Pentru a redresa situația, Guvernul a aprobat, pe 22 septembrie, Programul național de infrastructură feroviară 2026–2030 și va aloca 300 de milioane de lei pentru întreținerea, repararea și dezvoltarea infrastructurii feroviare, precum și pentru serviciile publice de transport feroviar de pasageri.

Potrivit documentului aprobat de Guvern, din cele 300 de milioane de lei, 288.3 milioane vor fi direcționate către mentenanța, reparația și dezvoltarea infrastructurii feroviare, iar 11.7 milioane de lei – pentru comandarea serviciilor de transport feroviar de pasageri.

Finanțarea de la bugetul de stat face parte dintr-un program mai amplu de investiții în sectorul feroviar, a precizat, la ședința Guvernului din 22 septembrie, vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„Vorbim despre investiții fără precedent în căile ferate ale Republicii Moldova: pe tronsonul de sud sunt investiții de aproximativ 113 milioane de euro – contract în proces de implementare, care va duce la repararea capitală a căii ferate pe o distanță de peste 100 de kilometri. Vorbim despre un alt credit – pe tronsonul de nord, în valoare totală de peste 115 milioane de euro – bani care vor începe a fi valorificați începând cu toamna anului 2026”, a precizat vicepremierul.

Lucrările finanțate în 2026

Cea mai mare parte a banilor alocați în acest an pentru infrastructură, 229.8 milioane de lei, va fi utilizată pentru lucrări considerate prioritare. Printre acestea se numără amenajarea stației Revaca, pentru facilitarea transferului pasagerilor către și de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău.

Planul prevede și continuarea reabilitării a șase sectoare critice de pe tronsonul Cahul-Giurgiulești, unde există riscul unor surpări și perturbări ale traficului feroviar. Lucrările sunt importante și pentru asigurarea legăturii feroviare cu complexul portuar Giurgiulești.

De asemenea, sunt prevăzute lucrări de reparație pe tronsonul Iargara-Cahul, unde infrastructura feroviară are un grad ridicat de uzură, precum și finalizarea și recepționarea lucrărilor pe tronsonul Prut 2 – Fălciu, dintre Republica Moldova și România.

O altă componentă a programului vizează facilitarea accesului feroviar către Autogara de Nord din Chișinău.

Autoritățile planifică și lansarea unui tren de pasageri care să asigure legătura dintre aeroport și autogară, precum și amenajarea peroanelor de așteptare în stațiile Sângera și Autogara de Nord.

Peste 600 de kilometri de linii necesită reparații

Necesitatea investițiilor este determinată de starea tehnică a rețelei. Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, infrastructura feroviară a țării are o lungime de 1.127 de kilometri, dintre care 1.053,1 kilometri sunt linii curente cu cale simplă, iar 74 de kilometri – linii cu cale dublă.

Datele prezentate în document arată că, în anul curent, 359.9 kilometri de linii curente necesită reparații capitale, iar alți 256.1 kilometri – reparații medii. În total, este vorba despre aproximativ 54% din lungimea liniilor curente exploatate.

Problemele infrastructurii se reflectă și în viteza de circulație a trenurilor. Deși rețeaua este proiectată pentru viteze de 60–80 km/h, în prezent sunt instituite 216 restricții de viteză, care coboară limita până la 25 km/h pe sectoare cu o lungime cumulată de 584.48 kilometri. Autoritățile explică aceste restricții prin starea necorespunzătoare a traverselor, șinelor și sistemelor de prindere, precum și prin insuficiența pietrei sparte din prisma căii ferate. Ponderea traverselor defecte ajunge la 90%.

În stare nesatisfăcătoare se află și o parte dintre construcțiile inginerești: 246 necesită reparații capitale, iar 274 – reparații curente. O situație deosebită este înregistrată la singurul tunel feroviar din Republica Moldova, situat pe sectorul Șoldănești-Mateuți, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea și afectat de degradarea zidăriei și de acțiunea apelor subterane. În același timp, o mare parte dintre instalațiile de semnalizare, centralizare și blocare sunt învechite. Peste jumătate dintre acestea sunt exploatate de mai bine de 50 de ani, iar în unele stații aparatele de cale sunt încă acționate manual.

Investițiile planificate ar urma să schimbe situația infrastructurii și să permită revenirea rețelei la condiții normale de exploatare, afirmă vicepremierul Bolea.

„Aceste resurse financiare, dacă vorbim despre finalizarea proiectelor care urmează a fi implementate și care sunt implementate, vor face ca toată calea ferată din Republica Moldova, pe o lungime de 1.150 de kilometri, să fie funcțională, să fie în stare corespunzătoare de exploatare”, a precizat Vladimir Bolea.

Ministrul a asociat investițiile și cu redresarea financiară a Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, afirmând că, în ultimii ani, statul a intervenit pentru dezvoltarea întreprinderii.

„Datorită eforturilor Guvernului, noi, dintr-un agent economic în prag de faliment, îl transformăm într-un agent economic care va aduce profit și plusvaloare economiei naționale”, a conchis Vladimir Bolea.


Calea Ferată din Moldova (CFM) va fi împărțită, până la sfârșitul acestui an, în două societăți pe acțiuni distincte, una responsabilă de administrarea infrastructurii feroviare, „CFM Infra”, și alta care va presta servicii de transport de pasageri și marfă - „CFM Pasageri și Marfă”.

Termenul-limită este 31 decembrie 2026 și este stabilit prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025-2027.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult