„Finanțarea unei afaceri nu este suficientă”: De ce au nevoie IMM-urile pentru a transforma granturile în afaceri funcționale
Deși reprezintă 99.7% din economia Republicii Moldova și asigură circa 400 de mii de locuri de muncă, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se confruntă cu bariere majore. Accesul dificil la finanțare, infrastructură și forță de muncă în regiuni arată că programele de sprijin existente nu ajung întotdeauna la cei care au cel mai mult nevoie de ele.
„IMM-urile angajează circa 400 de mii de oameni, adică 75% din forța de muncă din Republica Moldova. Prin urmare, nu putem privi micii antreprenori sau antreprenoriatul mijlociu ca pe ceva de nișă. Îi privim, de fapt, ca pe forța motrice a economiei naționale. Ei sunt 'buturuga mică ce răstoarnă carul mare'”, a declarat Natalia Efros, președinta Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii (AIM) din Republica Moldova, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Antreprenorii din afara Chișinăului se simt dezavantajați și semnalează diferențe majore față de capitală în privința infrastructurii, accesului la credite și informării privind programele de finanțare.
„În regiuni, antreprenoriatul pornește cu un anumit dezavantaj. În capitală, lucrurile stau altfel: suntem într-o bulă cu o putere financiară mai mare și o altă capacitate de cumpărare. În regiuni, situația este mai dificilă, deoarece accesul la infrastructură și la creditare diferă. Deși avem anunțate tot felul de oportunități pentru regiuni, acestea fie se epuizează foarte repede, fie nu sunt suficiente, fie oamenii nu au informații complete”, a explicat Natalia Efros.
În cadrul vizitelor în teritoriu, reprezentanții AIM au constatat că antreprenorii au nevoie de mai mult sprijin practic pentru a putea valorifica oportunitățile existente.
„Oamenii nu au suficiente informații despre cum pot accesa anumite finanțări și, prin urmare, le ia foarte mult timp să înțeleagă toate documentele și modul de completare, chiar dacă există consultanță și sprijin. Nu aș vrea să privim acest lucru în roz, pentru că fondurile nu ajung neapărat acolo unde este cel mai mare nevoie de ele”, a punctat președinta AIM, la postul public de televiziune.
În opinia sa, dezvoltarea afacerilor în afara capitalei nu poate fi separată de infrastructura socială. Grădinițele, școlile, starea drumurilor și disponibilitatea forței de muncă sunt elemente care influențează direct capacitatea unei afaceri de a crește.
„Trebuie să înțelegem că, pentru a fi sustenabil, antreprenoriatul are nevoie de infrastructură socială. Femeile care fac business la sate au nevoie de grădinițe funcționale, de școli care să le sprijine. Nu poți face antreprenoriat în mod izolat și să reușești să dezvolți ceva de unul singur”, a subliniat Natalia Efros.
Companiile mari pot deschide drumuri pentru cele mici
În ceea ce privește exporturile, președinta AIM susține că există companii mici și mijlocii care reușesc să ajungă pe piețele externe, însă accesul rămâne dificil. În acest proces, marile companii joacă un rol important în deschiderea unor noi piețe și crearea de oportunități pentru furnizorii mai mici.
„Companiile mari – cele 0.7% care rămân pe lângă cele 99.7% de IMM-uri – sunt ca niște buldozere pentru economie. Ele merg și deschid drumuri pe care venim și noi, ceilalți mai mici, din urmă. De exemplu, în industria vinului există asemenea jucători mari care ne împing inclusiv pe piața de export, ne deschid uși, iar noi venim din urmă”, a explicat Efros.
Totodată, ea a atras atenția că succesul unui anumit sector nu înseamnă automat că toate companiile din acel domeniu se dezvoltă în același ritm.
„Nu aș vrea să cădem în capcana de a crede că acest lucru se întâmplă în mod echitabil și egal pentru toată lumea. Există o presiune imensă să reușești să ieși la raft în afara țării și o presiune și mai mare să te menții acolo. Concurăm pe o piață uriașă, cu sisteme în care statul oferă mai multă predictibilitate, mai multe scheme de sprijin și o subvenționare puternică, fiind vorba despre economii mult mai dezvoltate”, a declarat Natalia Efros.
„Reziliența nu trebuie tratată ca o politică economică”
În contextul dificultăților cu care se confruntă antreprenorii, Natalia Efros spune că rezistența acestora nu ar trebui să devină un substitut pentru politici economice eficiente.
„Antreprenorilor li se tot apreciază reziliența, dar aceasta nu trebuie tratată ca o politică economică și nici ca pe un fenomen normal. Iată, însă, că reziliența nu hrănește familia. Vreau să spun că ea scade foarte mult cota de răbdare și de încredere că lucrurile mai pot funcționa, pentru că în antreprenoriat presiunea este destul de mare”, a afirmat ea.
Efros consideră că relația dintre stat și mediul de afaceri trebuie să fie una predictibilă, iar antreprenorii să fie consultați înainte ca deciziile care îi vizează să fie adoptate.
Președinta AIM a remarcat că, față de anii precedenți, există mai multe platforme de dialog între autorități și mediul de afaceri, precum și o gamă mai largă de programe de finanțare.
„Nu contează doar recomandările cu care vii, ci și de ce se ține cont atunci când le formulezi. Este foarte important ca asociațiile să fie invitate la dialog înainte să fie luate deciziile, iar acesta este un aspect esențial care trebuie luat în considerare”, a spus Natalia Efros.
Ea a vorbit și despre necesitatea unei politici fiscale predictibile, astfel încât antreprenorii să-și poată planifica activitatea pe termen lung.
„În continuare, avem nevoie de predictibilitate fiscală și de un ecosistem economic stabil, pentru că antreprenorii nu pot ghici ce va vrea statul să facă peste trei luni. În ceea ce privește oferta de granturi și programe de finanțare, ele s-au multiplicat: unele au devenit mai generoase la nivel de cerințe, altele la nivel de sume. Din păcate, însă, nu dețin date care să arate cât de echitabil sunt distribuite”, a menționat Efros, la Moldova 1.
Riscul finanțării atunci când lipsește forța de muncă
O altă problemă semnalată este riscul ca finanțarea unei afaceri să nu fie suficientă dacă lipsesc condițiile necesare funcționării acesteia. În acest context, Natalia Efros a atras atenția asupra deficitului de forță de muncă și a puterii reduse de cumpărare din regiuni.
„Dacă finanțăm un utilaj la Edineț, la Briceni sau la Cahul, dar nu avem forță de muncă și nici putere de cumpărare pentru produsul care va fi creat, ce s-a întâmplat cu acel grant? A finanțat un activ. Și mai departe ce facem cu el? Se transformă în pasiv. De aceea, trebuie să creăm politici care să sprijine în continuare creșterea capacității de cumpărare și a potențialului uman”, a explicat președinta AIM.
Ea a subliniat și deficitul acut de angajați, inclusiv în sectorul agricol, evidențiind necesitatea unor politici mai bine coordonate în domeniul educației profesionale și facilitarea revenirii diasporei.
Chiar și în aceste condiții, Natalia Efros spune că rămâne optimistă în privința dezvoltării antreprenoriatului în Republica Moldova.
„Sunt foarte optimistă. Reprezint o alianță a antreprenorilor optimiști și cred foarte mult, pe de o parte, în puterea oamenilor de a-și fortifica această fragilitate și de a munci în continuare în speranța că o să reușească. Pe de altă parte, îmi doresc un stat care să transforme speranța aceasta noastră în ceva măsurabil. Și aici relația cu statul este foarte importantă și vreau să cred că, dincolo de faptul că suntem auziți, vom fi și luați în serios”, a conchis Natalia Efros.
CITIȚI ȘI:
