Corespondență Dan Alexe | Leon al XIV-lea superstar: „Factura diabolică” a vizitei Papei în Franța
Între vineri, 25 septembrie, și luni, 28 septembrie, Papa Leon al XIV-lea vizitează Franța, așteptat ca o adevărată vedetă rock… deși președintele Emmanuel Macron a decis să nu asiste la nicio slujbă religioasă, invocând neutralitatea statului, dată fiind laicitatea oficială și constituțională a Franței.
Papa va vizita Parisul, apoi locul de pelerinaj Lourdes și orașul Metz. În Paris, slujba Papei Leon al XIV-lea va umple marele stadion, Stade de France, pentru o rugăciune comună în aer liber. Cele 80.000 de bilete puse la dispoziție online au fost imediat vândute. Sâmbătă, Papa va oficia o slujbă în aer liber în Place de la Concorde. Peste 600.000 de credincioși și-au rezervat deja locurile, iar o mare de alți credincioși este așteptată pe Champs-Élysées și împrejur.
Vizita Suveranului Pontif în această țară care are principiul laicității înscris în Constituție nu este însă lipsită de controverse, începând de la costurile uriașe suportate de stat și comunitățile locale și până la mobilizarea masivă a forțelor de ordine.
Tensiuni diplomatice și o „factură diabolică”
Ultima dată când un Papă a vizitat Parisul a fost în 2008. De data aceasta însă, plutesc unele tensiuni diplomatice în jurul întâlnirii dintre Papă și Emmanuel Macron la Palatul Élysée. Guvernul francez tocmai a adoptat o lege care legalizează sinuciderea asistată, în timp ce Papa și-a exprimat public opoziția față de legalizarea eutanasiei.
Se estimează chiar că Macron a accelerat promulgarea acestei legi luna trecută, astfel încât chestiunea să nu umbrească vizita oficială a Papei în Franța.
Principală polemică privește însă costul acestei vizite. În ultimul său număr, sub titlul „Factura diabolică”, săptămânalul politico-satiric de investigații Le Canard Enchaîné revelează costul gigantic al vizitei de trei zile a Papei în Franța: 27 de milioane de euro pentru patru zile!... într-o țară cu finanțele publice aproape falimentare și care, cum am mai scris-o, este a treia cea mai îndatorată din Europa.
Este doar un buget provizoriu, făcut de Conferința Episcopilor din Franța, iar biserica franceză contează foarte mult pe donațiile credincioșilor, dar mai ales pe stat. Or, una din cele mai vechi și mai active din Franța, legea laicității din 1905, scrie limpede că statul nu subvenționează în niciun fel cultele, așa cum nu plătește nici salariile preoților, cu excepția regiunilor Alsacia și Lorena.
Contabilitatea finală arată că, din cele 27 de milioane de euro cât va costa vizita papei, peste 17 milioane vor reveni statului laic francez. Sigur, Papa se deplasează întotdeauna cu propriul său serviciul de securitate, cu așa-numiții gărzi elvețiene, dar de data aceasta prețul suplimentar al vizitei papei atinge sume astronomice.
Nu e vorba numai de polițiști, ci și de pompieri și chiar trăgători de elită, comandouri speciale care vor fi desfășurate pe acoperișurile imobilelor pe întreg parcursul Papei. La fel, elicoptere, ba chiar și rachete sol-aer. În Lourdes și Metz vor fi desfășurate, de asemenea, forțe de ordine.
Cine plătește?
Potrivit calculelor, doar trecerea Papei prin Paris va costa primăria aproape 2 milioane de euro. Niciodată o vizită papală nu a costat atât de mult. Biserica cere de mai mult luni ofrande, donații, chiar și prin SMS, iar biserica a deschis și un site internet pe care credincioșii pot face donații. Biserica oferindu-le 66% de reduceri de impozit din sumele donate, ceea ce, iarăși, reprezintă pierderi pentru stat.
Este, de fapt, echivalentul vizitei unui șef de stat foarte important, sau cu deschiderea Jocurilor Olimpice. Cu totul, vor fi mobilizați 14.000 de polițiști doar în Paris.
Evident, toate acestea costă. Așa cum nu este prevăzută nicio despăgubire pentru toate magazinele care vor trebui să închidă o zi întreagă de-a lungul enormului bulevard Champs-Elysees, în ceea ce va fi, cum a spus cineva, o catedrală de 3 km.
Vor trebui, apoi, instalate toalete publice, mobile și temporare, ceea ce, iarăși, costă peste milion de euro. De asemenea: mijloacele tehnice, ecrane uriașe, sonorizare, pentru sutele de mii de oameni de-a lungul străzilor în Paris sau Metz. Și, desigur, un punct important în traseul Papei prin capitala Franței va fi vizita catedralei total restaurate Notre-Dame care, cum se știe, a fost răvășită de un uriaș incendiu în 2019.
Franța fiind un stat laic, vizita papei este teoretic considerată un eveniment public. Or, primăria Parisului, care va asigura, de pildă, protecția și va închiria, într-un fel, gratis spațiul atât la Notre-Dame cât și pe Champs-Elysees, trebuind să asigure și protecția, estimează acele costuri la multe sute și sute de mii de euro.
Ca o ultimă ironie, poate chiar involuntară, misa papală, liturghia de pe Champs-Elysees, va avea loc în frumoasa Place de la Concorde, unde, printr-un hazard al istoriei, în 1793 s-a ridicat eșafodul pe care a fost decapitat regele Ludovic al XVI-lea, împreună cu regina Maria Antoaneta.
La fel, vizita Papei Leon al XIV-lea în Franța coincide cu concertele de revenire pe scenă ale cântăreței Céline Dion. Pariurile sunt deschise pentru a ghici care va avea cei mai mulți fani, părerea principală fiind că vor fi la egalitate.
Foarte laica „fiică mai mare a Bisericii”
Până la Revoluție, în 1789, foarte catolica Franță a fost numită în istorie „fiica cea mare a Bisericii” („fille aînée de l’Église”) adică preferata, răsfățata… La urma urmei, vreme de trei sferturi de secol reședința oficială a papilor (în secolul al XIV-lea, între anii 1309 și 1377), a fost mutată cu forța de regii Franței la Avignon, orașul din sudul Franței unde și astăzi se ridică impresionantul palat fortificat al Papilor.
Această epocă este cunoscută în istorie sub numele de „Exilul de la Avignon” sau „Captivitatea babiloniană a Bisericii”, dar Avignon nu a devenit teritoriu francez decât în 1793, după Revoluție, căci rămăsese până atunci posesiune papală. Papa Leon nu va trece însă prin Avignon, preferând Metz.
Pentru ce Papa a ales orașul Metz
S-ar putea pune întrebarea pentru ce Papa a ales să țină o slujbă în orașul nu foarte important Metz. Ei bine, pentru că Metz este în Lorena, în acea parte a Franței cunoscută sub numele de Alsacia-Mosela (Alsace-Moselle) care încă aplică Concordatul, relația specială a unei țări cu Biserica Catolică.
Prelungire a unei mentalități care datează de la Revoluția din 1789, in Franța cultele sunt obligate să se finanțeze singure, supuse legilor fiscale ca orice alt tip de asociație privată. Dar orașul Metz e acoperit de Concordatul papal încă din 1801, de la acordul istoric semnat de Napoleon Bonaparte și Papa Pius al VII-lea, și este una dintre singurele regiuni din Franța unde acest Concordat a rămas în vigoare până astăzi.
Când Franța a adoptat faimoasa lege de separare a Bisericii de Stat în anul 1905, orașul Metz și restul regiunii Alsacia-Moselle (pe atunci Alsacia-Lorena) se aflau sub administrația Imperiului German, în urma anexării din 1871. Din acest motiv, legea laicității din 1905 nu s-a aplicat acolo. După Primul Război Mondial, când teritoriul a revenit Franței, populația locală a cerut și a obținut păstrarea dreptului local. Ca urmare, regimul concordatar din 1801 este activ și astăzi în Metz.
Din acest motiv, spre deosebire de restul Franței, în Metz preoții catolici (alături de clerul protestant și mozaic) sunt în continuare salariați de stat, iar Președintele Franței are în continuare prerogativa oficială de a numi Episcopul de Metz (la propunerea Sfântului Scaun).
Cum textele nu menționează în mod specific religia creștină, ba chiar tradițional în Alsacia e subvenționat și cultul mozaic, asta a făcut ca astăzi, in Alsacia, și cultul musulman să înceapă să se bucure de aceleași privilegii ca si creștinismul sau cultul mozaic, iar ideea de a finanța construirea unei moschei în Strasbourg pe banii contribuabililor a declanșat o întreagă controversă națională.
