De ce regiunile nu reușesc să țină pasul cu Chișinăul în economie? Explicațiile președintelui CCI
Chișinăul concentrează aproximativ 80% din profitul companiilor din Republica Moldova, în timp ce municipiul Bălți contribuie cu doar 3,8%, iar alte șase centre regionale, Edineț, Ungheni, Soroca, Orhei, Cahul și Comrat, generează împreună circa 3%. Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, explică acest decalaj prin concentrarea companiilor în capitală, dezvoltarea mai mare a industriei și serviciilor la Chișinău, dar și prin migrație și lipsa investițiilor în regiuni.
Potrivit lui Sergiu Harea, cifrele privind contribuția Chișinăului trebuie privite și prin prisma faptului că majoritatea companiilor din țară sunt înregistrate în capitală. Chiar și atunci când acestea desfășoară activități în alte regiuni, profiturile sunt raportate la Chișinău.
„Din cele 140.000 de companii care sunt în Republica Moldova, marea majoritate sunt localizate aici în Chișinău. Chiar dacă au anumite activități economice în regiuni, companiile sunt înregistrate în Chișinău și raportează veniturile și profiturile respectiv aici la Chișinău”, a explicat Harea în ediția din 25 septembrie a emisiunii „Banii”, de la Moldova 1.
Un alt factor este nivelul mai ridicat de dezvoltare a industriei și serviciilor în capitală. Expertul a dat drept exemplu sectorul IT, unde majoritatea companiilor sunt concentrate în Chișinău.
„Imediat diferența dintre valoarea adăugată care avem în Chișinău și care avem în regiuni, asta este cea mai mare problemă pentru economia națională. Pentru că, să luăm un exemplu, parcul IT. Marea majoritate a companiilor sunt aici în Chișinău, nu în Bălți. Dacă să vorbim despre servicii, la fel, sunt aici în Chișinău”, a spus președintele CCI.
Concentrarea industriei și serviciilor în capitală poate accentua diferențele dintre Chișinău și restul țării, susține Sergiu Harea. În lipsa unor investiții în industrie și a unor locuri de muncă bine plătite, populația din regiuni riscă să continue să se mute spre capitală.
„Este o problemă, în general, pentru societatea noastră, pentru Republica Moldova. Putem să ne trezim într-un moment dat când toate activitățile economice care țin de industrie, care țin de servicii, să fie în Chișinău și să rămânem cu regiunile numai cu agricultura, care nu are cea mai mare valoare adăugată pentru economia națională”, a declarat Harea.
În opinia sa, dezvoltarea industriei în regiuni trebuie să fie una dintre priorități, deoarece fabricile pot genera atât locuri de muncă, cât și dezvoltarea ulterioară a serviciilor.
„Este foarte important să investim în industrie, în teritoriu. Industriile sunt cele care atrag mai multe persoane în activitatea acestor companii. Și, de la industrie, ulterior se pornesc și serviciile și alte genuri de activitate economică”, a explicat el.
Harea consideră că investițiile trebuie însoțite de dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a rețelelor de apă și canalizare, dar și a serviciilor necesare populației.
De ce Bălțiul nu atrage suficiente investiții
În cazul municipiului Bălți, președintele CCI spune că orașul dispune de mai multe avantaje pentru dezvoltarea economică: zonă economică liberă, parc industrial, instituții de învățământ. Totuși, dezvoltarea economică a orașului a fost afectată de reducerea activității unor companii care au investit anterior în procesare, dar și de migrație.
„Prima este că multe din companiile care au activat anterior, investiție în procesare, au limitat din activitate. Doi, migrația și lipsa de investiții, inclusiv în infrastructură regională, au determinat mișcarea populației spre centru, spre Chișinău”, a spus Harea.
El susține că Bălțiul rămâne totuși un pol de atracție și că este nevoie de o strategie dedicată pentru dezvoltarea regiunii, inclusiv în contextul reformelor administrației publice locale.
Infrastructura și investițiile străine, printre problemele regiunilor
În ceea ce privește alte centre regionale, precum Edineț, Ungheni, Soroca, Orhei, Cahul și Comrat, Sergiu Harea identifică mai multe probleme care împiedică dezvoltarea lor economică.
„Prima ține de infrastructură. Doi, de atragerea investițiilor, altele decât în infrastructură, apă, sanitație. Și trei, ține de atragerea investițiilor străine directe. Aici este, cred că, cea mai mare problemă pentru aceste regiuni”, a explicat el.
Harea a menționat că unele regiuni dispun deja de parcuri industriale sau zone economice libere, însă ritmul investițiilor rămâne sub nivelul așteptat.
„Dinamica atragerii acestor investiții, din păcate, nu este la nivelul pe care îl așteptăm”, a declarat președintele CCI.
Potrivit lui, investițiile sunt influențate și de factori externi, inclusiv inflația, care a afectat atât atragerea capitalului, cât și profitabilitatea companiilor.
Fiecare regiune trebuie să-și găsească propria specializare
Sergiu Harea susține că dezvoltarea regională nu trebuie gândită în același mod pentru toate orașele. Regiunile trebuie să atragă investiții în funcție de resursele, forța de muncă și infrastructura de care dispun.
„Nu trebuie să vorbim ca dezvoltarea orașului, trebuie să vorbim ca dezvoltarea economică a acestei regiuni”, a subliniat Harea.
El a explicat că un produs competitiv presupune mai multe elemente, de la materie primă și forță de muncă pregătită până la echipamente, utilaje și servicii.
„Pentru a avea un produs final competitiv, trebuie să avem materie primă calitativă, forță de muncă pregătită și echipamente și utilaj la care ele se produc, dacă este vorba despre bun, dar și serviciile care le putem oferi celor din țară și peste hotare”, a spus expertul.
Acesta a dat exemplul diferitelor regiuni care pot dezvolta activități economice în funcție de resursele locale. Edinețul poate valorifica sectorul de procesare a fructelor și legumelor, iar în sud există un potențial mai mare pentru procesarea strugurilor și producția de vin destinată exportului.
În opinia lui Harea, dezvoltarea economică regională nu poate fi separată de condițiile de trai. Pentru ca oamenii să rămână în localitățile lor, este nevoie nu doar de locuri de muncă bine plătite, ci și de infrastructură medicală, educațională și servicii publice.
„Cel mai important, cred că pentru a putea să menținem forța de muncă, să investim din cei 5, 3 și 4 miliarde de euro pe care vorbim noi în infrastructură, în condiții de viață, este vorba și de medicină, și de învățământ pentru copii, grădinițe, altă infrastructură necesară pentru ca populația să rămână în aceste regiuni”, a conchis președintele Camerei de Comerț și Industrie.
Potrivit unei analize a economistului Ghenadie Ivascenco, economia Republicii Moldova rămâne puternic concentrată în capitală, iar diferența față de celelalte centre urbane ale țării este una semnificativă. Firmele din Chișinău ar genera aproximativ 80% din profitul economiei naționale, în timp ce municipiului Bălți, al doilea oraș ca mărime din țară, îi revine doar 3.8%.
Dezechilibrul se menține și în cazul celorlalte centre regionale. Cele șase orașe desemnate drept poli de creștere – Edineț, Ungheni, Soroca, Orhei, Cahul și Comrat – ar genera împreună doar aproximativ 3% din profitul economiei naționale.
CITIȚI ȘI:
