Consecințele războiului din Orientul Mijlociu: Prețul la gazele naturale ar putea crește de două ori
Odată cu apropierea iernii și cu depozitele de gaz aflate la niveluri extrem de scăzute, statele UE se pregătesc pentru o creștere substanțială a costurilor pentru resursele energetice. Bruxellesul avertizează că această criză a prețurilor s-ar putea transforma într-o problemă gravă de aprovizionare.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a subliniat că nivelurile din depozitele de gaz rămân „excepțional de scăzute”. Cauza principală o constituie o vară toridă și secetoasă, care a obligat statele membre să folosească mai multe gaze pentru producția de energie electrică, reducând astfel cantitățile disponibile pentru reumplerea rezervelor subterane, scrie Euronews.
În paralel, piața globală rămâne puternic afectată de războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, conflict care a redus transportarea gazului lichefiat (GNL) prin strâmtoarea Ormuz la doar 15%–25% comparativ cu fazele anterioare ale războiului.
Țările UE continuă să întreprindă eforturi disperate pentru a-și umple depozitele înainte de sosirea iernii, încercând să evite scumpirile în facturi. Totodată, Qatarul a anunțat luni, 28 septembrie, că extinde cu încă o lună, până în decembrie, starea de forță majoră asupra livrărilor de GNL către clienții din Asia și Europa.
Depozitele de gaz și obligația de a le suplini până în noiembrie
Legislația europeană obligă statele membre să stocheze gaze naturale în subteran. Atunci când consumul crește, în special iarna, gazul este extras și introdus în rețea pentru a încălzi locuințele, a alimenta companiile și a genera energie electrică.
După invazia rusă din Ucraina, în 2022, țările UE au impus asigurarea rezervelor până la un nivel de 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an. Totuși, având în vedere explozia prețurilor la gaze, cauzată de perturbările din Orientul Mijlociu, Comisia Europeană le-a permis țărilor să atingă un prag minim de 75%–80%.
Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta și Slovenia nu dețin depozite subterane de gaz. În baza legislației UE privind stocarea, aceste state au obligația de a încheia acorduri de solidaritate cu alte țări membre pentru a-și garanta accesul la rezerve.
Unele state cer eliminarea țintelor de stocare
În condițiile unei oferte reduse și ale unei cereri ridicate, gazul devine tot mai scump. Cu cât rezerva din depozite este mai mică, cu atât refacerea stocurilor înainte de iarnă devine mai dificilă și mai costisitoare.
Înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, referința pieței europene – cotația Dutch TTF – constituia 30–31 de euro per megawatt-oră (MWh). În prezent, prețul a ajuns la aproximativ 72–74 de euro per MWh, adică mai mult de două ori, după ce la începutul lunii septembrie depășise temporar pragul de 80–89 de euro per MWh.
Ministrul olandez al Climei, Stientje van Veldhoven, a declarat că Țările de Jos solicită eliminarea țintelor obligatorii de stocare ale UE odată cu expirarea reglementărilor actuale în 2027, argumentând că impunerea unor praguri fixe pune o presiune disproporționată asupra statelor membre.
Criza, diferită de cea din 2022
Comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, a precizat că, în prezent, nu există riscuri imediate la adresa securității aprovizionării și a insistat că actuala criză energetică este „foarte diferită” de cea din 2022, când UE a renunțat brusc la importurile de gaz rusesc pe fondul războiului din Ucraina.
Cu toate acestea, nivelul actual al rezervelor din UE este mai scăzut decât cel din 2022, înregistrând o medie de aproximativ 70%. Letonia (47.1%), Țările de Jos (52.1%) și Germania (55.6%) înregistrează unele dintre cele mai mici niveluri de umplere.
Prin comparație, în noiembrie 2022, depozitele UE erau pline în proporție medie de 94.9%, încheind anul la un nivel de 83.4%, conform datelor Comisiei Europene.
Tabloul va fi definitivat pe 8 octombrie, când operatorii europeni de transport de gaze naturale, ENTSO-G, urmează să publice prognoza privind aprovizionarea cu gaze pentru iarnă.
Cel mai sumbru scenariu
Analiștii din sectorul energetic avertizează că o iarnă extrem de geroasă, combinată cu menținerea blocajului din strâmtoarea Ormuz, ar putea determina o dublare a prețurilor la GNL pe piața mondială.
O criză a gazelor se poate transforma rapid într-o criză de energie electrică din cauza modului în care sunt concepute piețele energetice și rețelele de distribuție. Deoarece multe centrale electrice funcționează pe bază de gaze, o reducere a livrărilor de combustibil scumpește imediat electricitatea și pune presiune pe sistem.
„O penurie de gaz ar declanșa o explozie a cotațiilor TTF, generând, la rândul ei, prețuri uriașe la energie electrică pe tot continentul. Situația s-ar putea agrava dramatic dacă va coincide cu temperaturi extrem de scăzute și o producție eoliană redusă”, a explicat Ronald Pinto, analist principal la firma de cercetare Kpler, pentru Euronews.
Noua criză energetică survine într-un moment extrem de nefavorabil pentru guvernele din UE, care au epuizat deja resurse considerabile prin reduceri de taxe, subvenții și alte măsuri de piață menite să amortizeze explozia prețurilor, în timp ce se luptă cu deficite bugetare imense.
Impactul pentru Republica Moldova
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că Republica Moldova este pregătită pentru sezonul rece 2026–2027, volumele contractate acoperă 75% din necesarul de gaze.
„Restul de 25% va fi achiziționat în mod flexibil, prin tranzacții spot, pentru a acoperi variațiile de consum. Pe lângă acestea, avem stocurile de securitate de 50 de milioane de metri cubi, depozitate în România și Ucraina, care vor fi completate cu încă opt milioane. Totodată, obligațiile comerciale de stocare, stabilite pentru toți furnizorii din țară, însumează circa 140 de milioane de metri cubi. Stocurile trebuie asigurate până la 1 noiembrie”, a precizat ministrul în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
La începutul lunii septembrie, cantitatea de gaze pe care Moldovagaz trebuie să o stocheze pentru aprovizionarea regiunii transnistrene în perioada rece 2026–2027a fost dublată: de la 53.7 milioane la 135.9 milioane de metri cubi.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat luni, 28 septembrie, scumpirea gazelor pentru consumatorii casnici cu aproape 6 lei, până la 26.14 lei pentru un metru cub.
Termoficarea s-a scumpit până la 3.277 lei/Gcal, fără TVA, pentru consumatorii din capitală alimentați cu energie termică de Termoelectrica și până la 2.957 lei/Gcal în blocurile alimentate de „Apă-Canal Chișinău”.
La Bălți, tariful pentru energia termică livrată de CET-Nord a fost aprobat la nivelul de 3.374 lei/Gcal. La acest tarif se adaugă TVA de 8%.
Guvernul a anunțat că va menține programul de compensare în sezonul rece cel puțin la nivelul anului trecut, când peste 620 de mii de familii au primit între 500 și 1.000 de lei sub formă de sprijin monetar la plata facturilor. Procesul de depunere a cererilor va fi lansat până în noiembrie.
Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, compensația minimă va rămâne, cel mai probabil, în mărime de 500 de lei, în timp ce valoarea maximă va fi decisă în funcție de finanțările care vor putea fi atrase.
În bugetul anului 2026 pentru compensații au fost prevăzute 550 de milioane de lei, față de necesarul de 2.3-2.4 estimat pentru întregul sezon de încălzire. Autoritățile speră să obțină o parte din fonduri de la partenerii de dezvoltare.
CITIȚI ȘI:
