Revista presei | Nivelul Nistrului a scăzut fără precedent. Ucraina nu mai poate asigura debitul minim către R. Moldova
Presa din R. Moldova reflectă inițiativa opoziției parlamentare de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. În centrul atenției mass-media rămâne situația alarmantă a râului Nistru, după ce Ucraina a anunțat că nu mai poate asigura debitul minim către R. Moldova.
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm despre inițiativa opoziției parlamentare de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Un proiect semnat de 46 de deputați a fost depus marți, 29 septembrie, la Secretariatul Parlamentului, notează Ziar.md. Semnatarii îi reproșează șefei statului presupuse ingerințe în activitatea instituțiilor, implicarea în campaniile electorale și acțiuni pe care le consideră contrare prevederilor constituționale. Inițiativa întrunește numărul necesar de semnături pentru declanșarea procedurii, însă suspendarea efectivă necesită votul a cel puțin două treimi dintre parlamentari, explică Ziar.md.
Cotidianul publică reacția președintelui Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a criticat inițiativa opoziției parlamentare de suspendare din funcție a șefei statului. Grosu susține că formațiunile de opoziție s-au unit nu pentru a propune soluții la problemele cu care se confruntă Republica Moldova, și că inițiativa ar servi intereselor Federației Ruse. „Am urmărit cu mare interes conferința de presă organizată de partidele lui Voronin, Dodon, Chicu, Ceban, Costiuc și Usatîi. Iată că opoziția s-a unit. Credeți că pentru a condamna dronele rusești care ne pun în pericol? Nu. Așa speram și eu. Sau pentru că au găsit soluții reale de a cumpăra gaz mai ieftin? Sau poate pentru că știu cum să aducă apă în Nistru? Sau pentru că au decis să contribuie la avansarea Republicii Moldova pe calea aderării la UE? Niciuna dintre acestea. S-au unit ca s-o dea jos pe Președinta Maia Sandu. Curios că nici nu au ieșit liderii acestor partide. Le-o fi fiind rușine de propria inițiativă. Poate e o comandă de mai sus și nici ei nu vor să se asocieze cu acest ordin”, a scris Igor Grosu într-o postare pe rețelele de socializare.
Ziarul de Gardă relatează că marți, 29 septembrie, s-au încheiat dezbaterile judiciare în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău (AIC). În cadrul ședinței a fost anunțată data pronunțării sentinței – 30 noiembrie 2026, iar cu „ultimul cuvânt” au venit în fața instanței șase dintre cei opt inculpați în dosar, inclusiv fostul premier Iurie Leancă și ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. Pentru ambii, acuzarea de stat a solicitat câte șase ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Iurie Leancă a invocat că dosarul este unul „politic” și că înțelege „că masele vor sânge și circ”, iar Valeriu Lazăr a declarat că procurorii anticorupție „au eșuat lamentabil de a fi integri profesional și moral”, scrie ZdG.
Situația hidrologică a Nistrului se înrăutățește: Ucraina a anunțat că nu mai poate asigura debitul minim – titrează Jurnal.md. Publicația precizează că Ucraina a informat autoritățile de la Chișinău despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lacul acumulare de la Novodnistrovsk, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate. Astfel, acum creșterea nivelului apei în lac depinde de precipitațiile în partea superioară a bazinului, ceea ce ar permite majorarea deversărilor spre Republica Moldova, atrage atenția jurnal.md.
Și Moldova 1 semnalează că nivelul Nistrului scade pe zi ce trece. La stația de pompare din Cosăuți, în doar 48 de ore, apa a coborât cu 50 de centimetri, notează postul de televiziune. Specialiștii care monitorizează situația avertizează că, la o diminuare de încă un metru, motoarele nu ar mai putea pompa apa care ajunge în robinetele consumatorilor din nordul țării.
Tot Moldova 1 avertizează că schimbările climatice, seceta și eroziunea reduc productivitatea solurilor din Republica Moldova și pun în pericol cantitatea și calitatea roadei obținute de agricultori. Managerul de proiect din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Mihai Ojog, a anunțat implementarea unui proiect care vizează cartarea și elaborarea unei hărți pedologice – instrumente care vor oferi date pentru adoptarea deciziilor de fertilizare și protecție a terenurilor. În condițiile în care ultima cartare pedologică la nivel național s-a realizat în urmă cu câteva decenii, informațiile actualizate despre starea solurilor sunt considerate esențiale pentru fundamentarea deciziilor privind fertilizarea și protecția terenurilor, atrag atenția specialiștii.
Agricultura Moldovei și Uniunea Europeană: cele mai răspândite falsuri și ce spun datele – aflăm dintr-o analiză publicată de IPN. Agnția de știri observă că în spațiul public circulă mai multe afirmații potrivit cărora apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar duce la pierderea piețelor tradiționale, la falimentul fermierilor sau chiar la dispariția agriculturii locale. Unele dintre aceste mesaje pornesc de la probleme reale ale agricultorilor — secetă, costuri ridicate și necesitatea investițiilor — dar ajung la concluzii care nu sunt susținute de date, constată autorul analizei. Unul din falsurile promovate este că „UE nu are nevoie de produsele moldovenești, iar fructele noastre vor ajunge la gunoi”. Această narațiune susține că agricultorii moldoveni nu ar avea șanse pe piața europeană și că produsele locale ar fi respinse de consumatorii din UE. În realitate, piața europeană nu este închisă pentru producătorii moldoveni. Dimpotrivă, UE este de mai mulți ani principala destinație a exporturilor Republicii Moldova: 67,5% din totalul exporturilor ajung pe piețele europene, remarcă IPN.
