Sfârșitul prezenței americane în Irak: SUA se retrage definitiv pe 30 septembrie
Forțele americane urmează să se retragă pe 30 septembrie din ultimele lor baze din Irak, o plecare celebrată ca o victorie de Iran și de aliații săi. Experții irakieni în securitate afirmă că retragerea, convenită în 2024 sub președintele Joe Biden și pusă în aplicare de administrația lui Donald Trump, ar putea oferi Teheranului mână liberă de acțiune în regiune, permițând altor inamici ai SUA, inclusiv gruparea Stat Islamic, să revină în forță.
În cei peste 20 de ani de prezență în Irak, SUA au pierdut circa 4.500 de soldați.
„Iranul are de câștigat din punct de vedere strategic de pe urma plecării coaliției, deoarece este eliminată o prezență militară care, timp de ani de zile, a contrabalansat influența Teheranului în Irak”, a declarat Jasim al-Bahadli, analist irakian specializat în studiul grupurilor armate șiite aliate cu Iranul, citat de Reuters.
Abu Mojtaba al-Yasiri, un comandant din cadrul Rezistenței Islamice din Irak - o organizație-umbrelă militară susținută de Iran, a descris retragerea SUA drept „o victorie istorică pentru grupurile de rezistență islamică irakiene și pentru irakienii de onoare, precum și o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.
„Pe 30 septembrie, încheiem o pagină neagră din istoria Irakului și marcăm eșecul ocupației de a-și impune voința asupra țării noastre. Irakul a demonstrat că suveranitatea sa nu poate fi garantată de forțe străine, ci de rezistența și voința poporului său”, a declarat el pentru Reuters.
Deși plecarea definitivă a forțelor americane se bucură de o largă popularitate în rândul irakienilor, cei care se tem de influența grupurilor susținute de Iran avertizează că retragerea este prematură.
„Considerăm că Irakul încă nu este complet pregătit să preia în totalitate controlul asupra propriei securități în acest moment. Toți irakienii aspiră la o suveranitate deplină și niciun irakian nu ar contesta acest lucru. Dar cred că plecarea coaliției conduse de SUA în acest mod și crearea unui vid este lucrul de care se tem toți irakienii”, a declarat pentru Reuters Abdulrahman al-Zobaie, un lider sunnit din Fallujah, fost lider al rezistenței antiamericane.
Forțele americane au invadat Irakul în 2003 pentru a-l răsturna de la putere pe dictatorul sunnit Saddam Hussein, ocupând ulterior țara, instalând un guvern majoritar șiit și purtând un război de lungă durată împotriva grupărilor islamiste, înainte de a se retrage la sfârșitul anului 2011.
Armata americană s-a întors după aproape trei ani pentru a ajuta forțele irakiene să învingă gruparea militantă sunnită Stat Islamic, într-un conflict major desfășurat între 2014 și 2017.
Statele Unite l-au ucis pe comandantul iranian de rang înalt Qasem Soleimani într-un atac comis în 2020 la aeroportul din Bagdad. În replică, aliații Iranului au atacat în mod repetat bazele americane, atrăgând periodic riposte.
În anul 2021, Statele Unite au finalizat retragerea forțelor din Afganistan, punând capăt, după două decenii, celui mai lung război din istoria Americii. Mii de afgani care doreau să scape de regimul taliban au rămas însă în țară.
Statele Unite au invadat Afganistanul în octombrie 2001, la scurt timp după atacul terorist de la 11 septembrie, alungându-i de la putere pe talibani, pe care i-au acuzat că îi adăpostesc pe Osama bin Laden și alți lideri ai rețelei al-Qaeda.
De la începerea intervenției militare din Afganistan, în 2001, Statele Unite au pierdut peste 2.300 de militari, iar alți aproximativ 20.660 au fost răniți.
CITIȚI ȘI:
