Strategia energetică 2026–2050: 85% din energia electrică produsă local, din surse regenerabile
Republica Moldova urmărește să reducă ponderea energiei importate de la peste 77% la 40% și să asigure cel puțin 85% din producția locală din surse regenerabile. Țintele au fost fixate în Strategia energetică pentru perioada 2026–2050, principalul document de politici publice care va orienta dezvoltarea sectorului energetic în următorii 25 de ani.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în ședința Guvernului din 30 septembrie, la care a fost aprobată Strategia, că, în ultimii ani, Republica Moldova a demonstrat că poate depăși dependențele istorice din domeniul energetic, iar miza noului document de politici este să transforme această experiență într-un proces de dezvoltare pe termen lung, al cărui scop este să fortifice și să facă competitiv sistemul energetic național, astfel încât acesta să poată susține dezvoltarea țării și procesul de aderare la Uniunea Europeană.
„Documentul exprimă viziunea noastră comună asupra modului în care Republica Moldova va produce, transporta și consuma energia în următorii 25 de ani. Este răspunsul pe care îl dăm printr-un document de politică publică contextului complet schimbat față de Strategia din 2013, și anume: sincronizarea cu sistemul european ENTSO-E, independența de livrările de gaze din Federația Rusă și statutul de țară candidată la Uniunea Europeană”, a subliniat ministrul.
Potrivit lui Dorin Junghietu, fără o viziune clară, urmată de intervenție, tarifele la resursele energetice rămân volatile, iar povara compensațiilor pentru populație apasă tot mai greu pe buget. Țintele pentru 2050 sunt „concrete și verificabile”, subliniază ministrul.
„Reducerea ponderii energiei importate de la peste 77% la 40%, asigurarea a cel puțin 85% din producția locală de energie electrică din surse regenerabile, ponderea energiei electrice în consumul final de energie de la 12% la 65% și reducerea intensității energetice de la 0.298 la 0.061 tone echivalent petrol (tep) per mia de euro”, a punctat Junghietu.
Ministerul își asumă și atingerea neutralității climatice până în 2050, cu respectarea angajamentelor asumate prin Contribuția Națională Determinată 3.0: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 71% până în 2030 și cu 75% până în 2035.
„Strategia se sprijină pe șapte obiective generale: securitatea aprovizionării, piețe competitive integrate în piața unică europeană, principiul „eficiența energetică înainte de toate”, decarbonizare și tranziție către resurse regenerabile, acces echitabil la energie la prețuri accesibile, digitalizare și stimularea cercetării și inovării”, a mai spus oficialul.
Ministrul afirmă că, deși această transformare solicită efort, avertizează că sunt mult mai mari costurile inacțiunii, care duc la pierderi de competitivitate, mai multe intervenții de criză și întârzierea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
„Strategia a obținut avizul de mediu, o procedură care a cuprins consultări cu autoritățile competente locale pentru contextul național și din România și Ucraina, în conformitate cu prevederile Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Adoptarea Strategiei Energetice 2026-2050 este un pas strategic pentru modernizarea sectorului energetic, consolidarea securității energetice și creșterea competitivității Republicii Moldova în parcursul nostru european”, a conchis oficialul.
Premierul Vasile Tofan a declarat la începutul ședinței că, în paralel cu gestionarea crizelor, Guvernul trebuie să continue și reformele structurale. Prețul gazelor nu poate fi controlat, însă autoritățile vor căuta pentru iarna viitoare surse alternative, pentru a obține contracte pe termen lung și la prețuri mai stabile.
„Unde o să fie acest gaz, acolo o să mergem ca să-l găsim și să aducem acest gaz pentru Moldova. Și-i foarte important să facem aceasta. Și în Qatar, și în Azerbaidjan, și în Turkmenistan, în toate țările astea complicate – peste tot o să mergem și o să căutăm acest gaz, oricât de complicat ar fi”, a declarat premierul, adăugând că „doar la ruși nu o să mergem”.
Totodată, șeful Guvernului a spus că se încearcă maximizarea programului de compensații pentru consumatori în perioada rece, prin mobilizarea resurselor bugetare și a sprijinului extern, în contextul în care, începând cu 1 octombrie, populația va plăti 26.14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus. Tarifele au fost majorate cu aproape 6 lei, ca urmare a creșterii prețul de achiziție de peste 2.8 ori față de cel calculat în tarif până la ajustări.
CITIȚI ȘI:
