Revista presei internaționale | Ucraina a atacat Rusia cu o nouă rachetă balistică; Europa caută soluții pentru combaterea războiului hibrid
În atenția presei internaționale se află în continuare eforturile Ucrainei de a-și consolida capacitățile militare și sprijinul financiar european. Mai multe publicații scriu despre soluțiile pe care le caută Uniunea Europeană pentru utilizarea activelor rusești înghețate în folosul Kievului. Măsurile pregătite de Comisia Europeană pentru viitoarea extindere a UE se numără printre alte teme abordate de presa străină.
BBC scoate în evidență anunțul liderului de la Kiev, Volodymyr Zelenskyy, potrivit căruia Ucraina a folosit pentru prima dată în luptă noua rachetă balistică numită FP-7. Racheta este dezvoltată de compania ucraineană Fire Point, în cadrul programului național de producție de rachete balistice, despre care autoritățile de la Kiev oferă puține informații publice, notează BBC. Postul britanic amintește că Ucraina a intrat în război cu stocuri limitate de rachete sovietice, care au fost între timp epuizate, iar livrările occidentale de rachete Storm Shadow, SCALP și ATACMS au fost reduse și supuse unor restricții privind utilizarea lor împotriva unor ținte din Rusia. Potrivit BBC, capacitatea armatei ucrainene de a lovi ținte aflate la distanță, cu putere și precizie, ar putea deveni unul dintre cele mai importante instrumente de presiune asupra Kremlinului pentru a-l determina să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.
Administrația Donald Trump a redirecționat 52 de milioane de dolari, aprobați inițial pentru sprijinirea Ucrainei și a aliaților europeni, către Panama, Peru, Ecuador și Columbia, informează The Washington Post. Potrivit publicației, fondurile erau destinate Slovaciei, Macedoniei de Nord, Tunisiei și Irakului, iar congresmenii americani au încercat să blocheze transferul, invocând faptul că o parte din bani fusese inclusă într-un pachet de ajutor pentru țările afectate de războiul din Ucraina. The Washington Post notează că Departamentul de Stat a decis totuși să continue redirecționarea, argumentând că fondurile sunt mai eficiente în America Latină, în conformitate cu noua orientare a politicii externe americane către emisfera vestică. Ziarul american amintește că banii au fost aprobați de Congres în 2022 pentru a încuraja statele europene să furnizeze arme Ucrainei și să înlocuiască ulterior armamentul de proveniență rusă cu echipamente militare americane.
Rusia încearcă să creeze o nouă flotă clandestină de petroliere pentru a ocoli sancțiunile și a menține veniturile din exporturile de gaze, avertizează Ministerul britanic de Externe, citat de The Telegraph. Ziarul scrie că Moscova a construit cel puțin două nave de mari dimensiuni pentru transportul gazului natural lichefiat prin Arctica, iar autoritățile britanice suspectează că alte nave au fost preluate pentru a extinde această flotă. Marea Britanie a impus sancțiuni asupra a încă opt nave, inclusiv petroliere rusești de ultimă generație capabile să navigheze prin ghețuri de până la doi metri grosime, relevă The Telegraph. Publicația menționează că Uniunea Europeană a sancționat aproximativ 670 de nave, iar Marea Britanie aproape 600 de petroliere despre care susține că sunt folosite pentru finanțarea războiului Rusiei în Ucraina.
Comisia Europeană și Ucraina au convenit să grăbească acordarea celor 45 de miliarde de euro prevăzute pentru Kiev în 2027, relatează Politico. Publicația menționează că e vorba de fonduri prevăzute în cadrul programului european de împrumuturi în valoare totală de 90 de miliarde de euro. Politico dezvăluie că mai mulți miniștri ai Apărării din UE au cerut ca o parte din fondurile programate pentru anul viitor să fie pusă la dispoziția Ucrainei mai devreme. Cu toate acestea, Comisia Europeană a optat pentru distribuirea integrală a sumei pe parcursul anului viitor. Publicația relevă că 60 de miliarde de euro din împrumutul european sunt destinate apărării Ucrainei, iar întreaga sumă de 90 de miliarde de euro ar urma să acopere aproximativ două treimi din necesarul extern de finanțare al Kievului.
Liderii Uniunii Europene continuă să analizeze posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate în interesul Ucrainei, dezvăluie Forbes, precizând că subiectul urmează să revină pe agendă la summitul Consiliului European programat pe 15–16 octombrie, la Bruxelles. Înaintea reuniunii, 122 de eurodeputați le-au cerut liderilor europeni să reia discuțiile privind transferarea acestor active către un nou instrument financiar al UE, care și-ar asuma obligații juridice față de Banca Centrală a Rusiei, relevă Forbes. Aceeași revistă subliniază că în Europa sunt înghețate aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești, dintre care 185 de miliarde se află în Belgia, la depozitarul internațional Euroclear. Guvernul belgian se opune deocamdată utilizării lor din cauza consecințelor juridice, iar Banca Centrală Europeană avertizează și asupra riscurilor pentru încrederea în euro, remarcă Forbes. Potrivit publicației, o eventuală decizie a UE de a folosi aceste active ar transfera o parte din costurile războiului asupra Rusiei, dar ar crea și un precedent juridic privind utilizarea activelor suverane ale unui stat în timpul unui conflict.
Cancelarul german Friedrich Merz își intensifică criticile la adresa partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a câștigat recent două alegeri regionale și conduce în principalele sondaje naționale, transmite Bloomberg. Agenția de presă face referire la mesajul transmis de Merz în cadrul unui eveniment organizat de un grup de afaceri la Münster, în vestul Germaniei, unde a acuzat extrema dreaptă că beneficiază de sprijinul Rusiei. Șeful executivului de la Berlin a acuzat guvernul rus că încearcă să destabilizeze Germania și să slăbească sprijinul pentru Ucraina, consemnează Bloomberg. Agenția de presă amintește că AfD pledează pentru încetarea ajutorului militar acordat Ucrainei și reluarea importurilor de gaze rusești, în pofida intensificării campaniei de război hibrid în Europa, pe care occidentalii o atribuie Rusiei.
Politicienii europeni caută soluții pentru a contracara intensificarea campaniei de război hibrid a Rusiei, iar Europa are nevoie de instrumente de apărare și de pârghii pentru a descuraja Kremlinul, scrie un analist al Carnegie Europe într-o analiză publicată de Financial Times. Autorul consideră că Moscova urmărește prin aceste acțiuni să afecteze sprijinul militar european pentru Ucraina, să se răzbune pentru pierderile provocate armatei ruse de armele și informațiile furnizate de Occident și să determine europenii să renunțe la susținerea Kievului. Financial Times avertizează că apelurile unor politicieni europeni pentru măsuri ofensive împotriva Rusiei ar putea alimenta o escaladare necontrolată, într-un domeniu în care nu există mecanisme clare de gestionare a riscurilor. În schimb, publicația recomandă consolidarea serviciilor europene de poliție, contrainformații și combatere a terorismului, precum și transmiterea către Moscova a unui mesaj clar că atacurile asupra Europei vor avea consecințe.
Comisia Europeană pregătește noi reguli privind extinderea Uniunii Europene, menite să facă procesul de aderare mai previzibil și să reducă posibilitatea blocării deciziilor de către statele membre, relatează Radio Free Europe. Potrivit sursei, proiectul strategiei privind extinderea urmează să fie prezentat oficial pe 6 octombrie și prevede utilizarea mai frecventă a votului cu majoritate calificată în locul unanimității, inclusiv pentru deschiderea și închiderea etapelor de negociere cu țările candidate. Radio Free Europe notează că decizia finală privind aderarea unui nou stat va necesita în continuare unanimitate, însă Comisia Europeană propune ca noii membri să își asume temporar obligația de a nu bloca deciziile Consiliului și să fie supuși unor garanții suplimentare privind respectarea drepturilor fundamentale. Bruxellesul intenționează totodată să integreze treptat țările candidate în domenii precum securitatea, apărarea și piața unică, iar respectarea reformelor să le ofere acces progresiv la noi beneficii, consemnează Radio Free Europe.
Ucraina își propune să deschidă toate capitolele de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului, a declarat vicepremierul pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Cențov, pentru publicația Eurointegration. Potrivit oficialului, ultimele două grupuri de capitole, 2–3 și 4–5, vor putea fi deschise după ce Ungaria își va retrage veto-ul, în urma modificării legislației ucrainene privind educația în limbile minorităților naționale. Eurointegration notează că proiectul de lege privind educația în limbile minorităților a fost înregistrat la 1 octombrie în Rada Supremă de la Kiev, iar adoptarea lui ar putea contribui la deblocarea negocierilor. Publicația relatează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, și-a exprimat speranța că modificările legislative vor determina Budapesta să permită deschiderea următoarelor două grupuri de capitole.
