Opoziția parlamentară nu crede că desființarea raioanelor va genera economii la buget
Reforma administrației publice locale (APL) propusă de guvernare stârnește controverse. În timp ce opoziția critică formula actuală și cere o descentralizare reală însoțită de reformarea puterii centrale, președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că nivelul doi al administrației va fi păstrat, iar accentul trebuie pus pe finanțe și competențe, nu pe denumiri.
„Serviciile rămân la nivel local”
Reacțiile președinților de raioane și ale primarilor de orașe la reforma administrației publice locale, care prevede reorganizarea celor 32 de raioane în trei regiuni, au fost favorabile, afirmă Igor Grosu, cu referire la discuțiile pe care le-a purtat cu aceștia.
Șeful Legislativului a subliniat că discuțiile trebuie să se concentreze mai puțin pe denumirea viitoarelor unități și mai mult pe modul în care vor fi repartizate competențele și resursele.
„Eu aș îndemna ca discuțiile să fie purtate mult mai puțin asupra denumirii «capitală» sau «reședință administrativă», «centru administrativ», dar să ne concentrăm pe subiecte legate de proprietate, fiscalitate, competențe, partea bugetară. Deci, să ne asigurăm ca acest transfer să fie predictibil”, a declarat Igor Grosu.
Reorganizarea nu va presupune dispariția nivelului al doilea al administrației publice. Potrivit spicherului, acesta va fi reprezentat de șapte unități administrativ-teritoriale: trei regiuni, municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia și Taraclia.
„Dar sunt trei nivele de reprezentare. Nivel central, nivelul 2 și nivelul 1. Deci, noi nu schimbăm nimic, chiar dacă eu aș avea o opinie mai personală referitor la nivelul 2, dar noi păstrăm aceleași trei niveluri. Nivelul central, nivelul 2, care o să fie reprezentat de șapte unități teritorial-administrative, trei regiuni - Bălți, Chișinău, UTAG, Taraclia și nivelul 1”, a spus Grosu.
Șeful Parlamentului a respins și argumentul potrivit căruia dispariția raioanelor ar necesita modificarea Constituției.
„Nivelul 2 rămâne. Acesta e răspunsul. Nivelul 2 rămâne”, a punctat Igor Grosu.
Potrivit lui, serviciile publice vor continua să fie prestate la nivel local, iar în noua arhitectură administrativă vor fi păstrate atât structurile desconcentrate, cât și proprietățile. Grosu a adăugat că specialiștii care activează în prezent în consiliile raionale ar putea fi integrați în viitoarele structuri administrative.
„Persoanele, specialiștii care acum activează în cadrul consiliilor raionale, noi avem nevoie de capacitățile, expertiza lor. De aceea, am spus-o și ieri, îi invit să se regăsească în primăriile mari create, pentru că o să avem primării care o să ajungă la 42.000 de cetățeni. Îi invit să se regăsească în structura viitoarelor primării mai mari, îi văd în desconcentrate, îi văd în viitorul staff sau administrație, aparat al regiunilor. Deci, avem nevoie de acești oameni cu experiența lor”, a afirmat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului susține că noua organizare trebuie să permită și gestionarea serviciilor care depășesc limitele unei singure unități administrative.
„Serviciile rămân la nivel local. Rămân desconcentratele, rămân proprietățile. Chiar dacă sunt servicii care, cum să spun eu, depășesc raionul. Bunăoară, apeductul - este un apeduct sau o întreprindere care deservește localități din câteva raioane, foste raioane”, a explicat Grosu.
Vasile Tarlev cere reformarea administrației centrale
Opoziția parlamentară nu contestă necesitatea reformei, însă critică modul în care aceasta a fost pregătită. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, susține că reorganizarea ar trebui să pornească de la consolidarea competențelor și a veniturilor administrațiilor locale.
„Reforma administrației publice locale este necesară. Lucrul acesta îl cunoaște absolut toată lumea. Dar cum o facem? În ce fel o coordonăm? Cum trebuie să o facem?”, a întrebat Igor Dodon, înaintea ședinței Parlamentului din 2 octombrie.
Potrivit lui, o alternativă ar fi transferarea unor competențe și a unei părți din impozitele colectate la nivel central către primării.
„Haideți să dăm mai multe competențe primăriilor. Să transferăm primăriilor o parte din impozitele colectate la bugetul de stat. Așadar, formula care se propune - că închidem atâtea primării, atâtea raioane și o să fie mai puțini bani cheltuiți - nu este corectă. Va costa mult mai mult”, a spus Dodon.
Deputatul neafiliat Vasile Tarlev consideră că reforma administrației publice trebuie realizată la toate nivelurile, nu doar la nivel local. El susține că administrația centrală ar trebui reformată înaintea celei regionale și locale.
„Consider că reforma administrației publice este necesară - atât centrală, cât și regională și locală, însă actualul Guvern a ales să o ia de la coadă, de la cea locală și regională. Consider că nu este corect. De aceea, este important să facem o reformă complexă”, a declarat Tarlev.
În opinia sa, reducerea numărului de unități administrative nu va produce neapărat economii semnificative dacă noile structuri regionale vor avea un aparat administrativ numeros.
„Nu va fi o economie esențială și, doi, știți dumneavoastră care va fi administrația în aceste regiuni? Numărul angajaților nu-l știe nimeni. Se vorbește doar despre un concept. De ce? Eu consider că este făcută în grabă”, a afirmat Vasile Tarlev.
Și liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, susține reducerea numărului unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, însă afirmă că mai întâi trebuie clarificate competențele pe care le vor avea viitoarele regiuni.
„Era necesară o reformă profundă a administrației publice locale și centrale. Noi tot am așteptat ca cei care au venit la guvernare să demonstreze prin propriul exemplu că au redus Guvernul, au redus multe agenții și abia apoi au ajuns și la nivelul al doilea, la administrația publică locală. Eu sunt de acord cu reducerea numărului unităților teritoriale de nivelul al doilea”, a declarat Costiuc.
În același timp, deputatul a atras atenția că mai multe competențe care anterior țineau de nivelul al doilea au fost transferate către administrația centrală.
„Vrem în continuare să vedem care sunt competențele lăsate acestor trei regiuni. Aceasta este prima întrebare la care cred că trebuie să răspundă guvernarea, pentru că au centralizat asistența socială la minister, educația la minister. Cam tot ce ținea de competențele celor din nivelul al doilea s-a dus sus, centralizat. Acum ce a rămas?”, a întrebat Vasile Costiuc.
Potrivit lui, proiectul trebuie discutat public și în detaliu, inclusiv în ceea ce privește modul în care va fi realizată reorganizarea teritorială.
„O să vedem până la urmă ce o să pună pe masa deputaților. Noi am văzut-o prezentată doar la Guvern, această reformă extrem de importantă. Încă nu cunoaștem detaliile exacte. O să avem discuții, sper că o să fie o dezbatere amplă în societatea noastră”, a declarat deputatul.
Reforma administrației publice locale, prezentată la 1 octombrie, prevede reorganizarea celor 32 de raioane din Republica Moldova în trei regiuni majore: Nord, Centru și Sud. În timp ce municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia își va menține statutul special, raionul Taraclia va fi reorganizat ca municipiu de nivelul al doilea.
Obiectivele principale ale inițiativei vizează reducerea birocrației, optimizarea aparatului funcționăresc și tăierea costurilor la nivelul intermediar, pentru a transfera puterea și resursele financiare direct către primării.
Potrivit Guvernului, miza reformei este crearea unor autorități locale puternice, capabile să livreze servicii rapide și eficiente cetățenilor. Astfel, competențele și bunurile vor fi partajate între nivelul local, cel central și cel regional, acesta din urmă urmând să intervină exclusiv în gestionarea proiectelor majore care vizează mai multe localități.
CITIȚI ȘI:
