„Coalizarea clasei politice în spatele unui ideal național”: Experți despre ce poate învăța R. Moldova de la Finlanda
Modelul finlandez de securitate cuprinzătoare, care implică întreaga societate în pregătirea pentru situații de criză, poate reprezenta un reper concret pentru Republica Moldova, în special în contextul presiunilor tot mai vizibile venite din partea Federației Ruse. Opiniile au fost exprimate de analiști în emisiunea „Paralela 47” de la Radio Moldova, în contextul vizitei președintei Maia Sandu la Helsinki și al propunerii de a institui un dialog structurat cu Finlanda pentru schimb de experiență în domeniul rezilienței.
Mihai Isac: „Finlanda a reușit să mențină un echilibru între securitate și libertate”
Analistul politic Mihai Isac consideră că experiența Finlandei este relevantă pentru Republica Moldova, inclusiv prin prisma modului în care țara nordică și-a adaptat politica de securitate la schimbările regionale.
„Finlanda este un stat mic din punct de vedere al populației, cu un teritoriu unde au existat întotdeauna conflicte imperiale. [...] Un stat neutru care a renunțat la neutralitatea sa și, împreună cu Suedia, a devenit unul dintre cei mai înfocați membri ai Organizației Atlanticului de Nord, transformând Marea Baltică într-o mare NATO”, a spus Mihai Isac.
Potrivit analistului, Republica Moldova nu poate copia integral modelul statelor baltice sau pe cel finlandez, dar poate prelua anumite practici adaptate propriilor realități. Isac a subliniat că unul dintre elementele importante este capacitatea Finlandei de a mobiliza clasa politică și societatea în jurul unui obiectiv comun de securitate.
„Noi, aici, în regiune, nu putem reproduce cu succes, în întregime, modelul baltic de cooperare, dar reușim să preluăm anumite modele. Președinta Maia Sandu s-a referit și la sprijinul Finlandei pentru procesul de integrare europeană. Alexander Stubb este unul dintre cei mai importanți lideri politici europeni, este unul dintre singurii lideri europeni care a reușit să găsească limbaj comun cu președintele Trump, un personaj politic dificil, recunoscut pentru adversitatea cu care își tratează unii dintre interlocutori. Faptul că Republica Moldova este reprezentată la Helsinki la nivel înalt este, desigur, și o recunoaștere a capacităților moldovenești, a eforturilor depuse”, a declarat analistul.
Întrebat despre propunerea președintei de a institui un dialog structurat pe dimensiunea de reziliență, Isac a tras o paralelă directă între situația teritorială a celor două state, ambele confruntate cu pierderea unei părți din teritoriu în fața Rusiei.
„Președinta Maia Sandu a oficializat, practic, ceea ce se știa deja în anumite cercuri politice din Republica Moldova și din Finlanda: se încearcă adoptarea unor bune practici finlandeze. Să nu uităm că și Finlanda a suferit mult în urma invaziilor sovietice și rusești, iar în acest moment regiunea Karelia, aproximativ 10-12% din teritoriul etnic finlandez, se află sub ocupație rusă. La fel, în Republica Moldova avem o regiune aproape sub ocupație militară ilegală. Capacitatea Finlandei de a se adapta rapid la evoluțiile regionale, decizia rapidă și capacitatea de a coaliza clasa politică în spatele unui ideal național, asigurarea securității și integrității, sunt lucruri pe care și clasa politică din Republica Moldova ar trebui să le învețe”, a declarat analistul.
Cătălin-Gabriel Done: „Independența politică nu poate fi separată de capacitatea unei societăți de a rezista unei crize"
Vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Cătălin-Gabriel Done, consideră că experiența Finlandei poate fi utilă Republicii Moldova nu doar în domeniul apărării, ci și în consolidarea instituțiilor și a societății.
„Există modele care pot servi drept inspirație pentru identificarea vulnerabilităților și a potențialelor riscuri, dar și modele din care ne putem inspira pentru a dezvolta o administrație publică eficientă, mai rezilientă în fața crizelor, o justiție independentă, mai puțin vulnerabilă la capturarea instituțională, și, cred eu, cel mai important, o societate cu acces la informații credibile, mult mai greu de manipulat, care contribuie la o economie conectată la piața europeană și mai puțin dependentă de un singur partener extern sau de șocurile externe și presiunile pe care Federația Rusă a încercat să le exercite, de-a lungul timpului, asupra Republicii Moldova”, a explicat Done.
Referitor la poziția Finlandei privind extinderea Uniunii Europene, Done a explicat că discursul oficial de la Helsinki s-a schimbat fundamental odată cu războiul din Ucraina, argumentele de ordin economic și democratic fiind înlocuite de o abordare axată pe securitate.
„Finlanda vede extinderea spre Ucraina și Moldova în mod special ca pe o investiție în securitatea Europei. În trecut, extinderea Uniunii era explicată populației finlandeze în primul rând prin accentul pus pe democratizare și dezvoltare economică, dar toate aceste elemente au trecut în plan secund, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Președintele Stubb a spus chiar luna trecută că Europa are nevoie de o capacitate politică de acțiune mai mare și că integrarea este parte a răspunsului european la noul mediu geopolitic. Pentru Helsinki, o Ucraină europeană și o Republică Moldovă europeană nu sunt doar deziderate sau state care îndeplinesc niște criterii administrative, ci sunt state ancorate politic și instituțional în Europa”, a declarat Done.
Potrivit analistului, sprijinul Finlandei pentru parcursul european al Republicii Moldova rămâne, totuși, unul condiționat de continuarea reformelor interne.
„Cel mai important lucru care trebuie spus este că, în cazul Ucrainei, Finlanda are o poziție deosebit de puternică, susține explicit viitorul european al Ucrainei, iar președintele Stubb a formulat poziții foarte clare, spunând că Ucraina și-a ales viitorul european și transatlantic, nemaivorbind doar despre integrarea europeană, ci și despre integrarea Ucrainei în NATO. Tocmai de aceea este foarte important ca și Republica Moldova să devină parte a discursului oficial de la Helsinki, iar vizita doamnei președinte Sandu este o dovadă că Chișinăul a înțeles că este nevoie de sprijin. Finlanda susține integrarea, dar atenție, în mod condiționat, punând accentul pe reforme și pe nevoia de schimbare la Chișinău”, a conchis Done.
Președinta Maia Sandu a efectuat pe 2 octombrie o vizită de lucru în Finlanda, la invitația omologului său, Alexander Stubb. Vizita a avut loc în contextul intensificării discuțiilor despre securitatea europeană, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și necesitatea consolidării rezilienței statelor din regiune.
În cadrul conferinței de presă comune cu Alexander Stubb, Maia Sandu a apreciat experiența Finlandei în domeniul securității și a spus că Republica Moldova are multe de învățat de la modelul finlandez. Șefa statului s-a referit în special la pregătirea societății pentru situații de criză și la capacitatea instituțiilor și a cetățenilor de a reacționa atunci când apar amenințări.
Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova își dorește un dialog structurat cu Finlanda pentru schimb de experiență în domeniul rezilienței. Potrivit șefei statului, pregătirea pentru situații de criză contribuie inclusiv la sentimentul de siguranță al populației.
În timpul vizitei, cei doi președinți au discutat și despre amenințările de securitate cu care se confruntă Republica Moldova. Maia Sandu a spus că, în 2026, drone rusești au intrat de peste 45 de ori în spațiul aerian al țării, dintre care opt incidente au avut loc într-o singură săptămână. Ea a menționat și atacul asupra unui punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, precum și incidentul asupra unui baraj din Ucraina care a afectat principala sursă de apă potabilă a țării.
La rândul său, Alexander Stubb a declarat că Finlanda condamnă incidentele cu drone care au afectat Republica Moldova și a reafirmat sprijinul țării sale pentru Chișinău. Liderul finlandez a vorbit și despre experiența țării sale în domeniul securității cuprinzătoare și despre perioada în care Finlanda a participat la programul NATO „Parteneriat pentru Pace”, înainte de aderarea la Alianța Nord-Atlantică, în 2023.
Un alt subiect important al vizitei a fost integrarea europeană. Alexander Stubb a spus că Republica Moldova este importantă pentru securitatea europeană și că locul țării noastre este în Uniunea Europeană. El a reafirmat sprijinul Finlandei pentru parcursul european al Republicii Moldova și a vorbit despre o „fereastră strategică de oportunitate” pentru extinderea Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
