Riscurile de securitate care vizează R. Moldova, dezbătute de oficiali NATO la Chișinău
Republica Moldova se află în „prima linie” a provocărilor de securitate regională – de la atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian, până la dezinformare masivă. Avertismentul a fost lansat de președintele Adunării Parlamentare a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (AP NATO), Marcos Perestrello, în deschiderea celui de-al 109-lea Seminar Rose-Roth, organizat la Chișinău. Participanții la eveniment au evidențiat intensificarea amenințărilor la adresa Republicii Moldova și necesitatea consolidării capacităților de apărare și a rezilienței naționale.
„Este esențial să ne reunim aici, în această săptămână, în calitate de Adunare Parlamentară a NATO, deoarece Republica Moldova se află în prima linie a multora dintre provocările de securitate care afectează atât statele membre ale Alianței, cât și partenerii acesteia. De la încălcări ale spațiului aerian de către drone, război hibrid și atacuri cibernetice, până la campanii de dezinformare și atacuri asupra infrastructurii critice, mediul nostru de securitate continuă să se deterioreze”, a declarat Marcos Perestrello.
„Alegerile din R. Moldova au demonstrat reziliența instituțiilor democratice”
Oficialul a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un impact direct asupra securității Republicii Moldova, iar actualul seminar reprezintă o platformă pentru schimbul de experiență și identificarea unor răspunsuri comune la noile amenințări. Perestrello a vorbit și despre interdependența tot mai mare dintre securitatea Republicii Moldova, cea a regiunii Mării Negre și securitatea întregului spațiu euroatlantic. În opinia sa, evoluțiile dintr-o regiune nu mai pot fi analizate separat de ceea ce se întâmplă pe celelalte flancuri ale NATO.
„Mediul nostru de securitate nu mai este fragmentat. Amenințările cu care ne confruntăm sunt interconectate. Ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre are impact asupra securității noastre pe flancul nordic și în vecinătatea sudică. Războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei nu este doar o criză europeană. Este o criză globală”, a adăugat oficialul.
Un alt subiect abordat de Perestrello a fost securitatea energetică. El a menționat că Republica Moldova a fost deosebit de vulnerabilă în fața folosirii energiei ca instrument de presiune, inclusiv din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
„Republica Moldova a fost deosebit de vulnerabilă la transformarea energiei într-o armă, confruntându-se cu întreruperi ale aprovizionării, creșteri puternice ale costurilor la energie și pene de curent provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. În pofida tentativelor fără precedent de ingerință străină, alegerile recente din Republica Moldova au demonstrat reziliența instituțiilor democratice, a societății civile și a parteneriatelor internaționale în protejarea integrității electorale”, a subliniat Perestrello.
În acest context, președintele AP NATO a pledat pentru consolidarea cooperării dintre Alianță și statele partenere, inclusiv Republica Moldova, în fața manipulării, ingerințelor și influenței informaționale străine.
Oficialul a reiterat că parteneriatele cu statele din regiunea Mării Negre, de la Ucraina și Republica Moldova până în Caucaz și Asia Centrală, rămân vitale pentru securitatea euroatlantică.
Ministrul Apărării: „Reziliența este o necesitate de securitate națională”
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat fundamental mediul de securitate european, iar Republica Moldova este expusă direct consecințelor regionale ale acestuia, a afirmat, la eveniment, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
„Republica Moldova este direct expusă consecințelor regionale ale acestui război, cum ar fi incidentele în spațiul aerian și încălcarea neutralității noastre, amenințările cibernetice și manipularea informațională externă, riscurile pentru infrastructura critică, precum și prezența ilegală și continuă a trupelor ruse pe teritoriul nostru. În acest context, reziliența nu este un concept abstract. Pentru Republica Moldova, reziliența este o necesitate de securitate națională”, a declarat Nosatîi.
Ministrul Apărării a enumerat principalele capacități pe care Republica Moldova urmărește să le consolideze, în condițiile în care incidentele din spațiul aerian și amenințările hibride au devenit tot mai relevante pentru securitatea țării.
„Printre prioritățile noastre se numără supravegherea spațiului aerian și apărarea antiaeriană, combaterea sistemelor aeriene fără pilot și avertizarea timpurie, apărarea cibernetică și protecția infrastructurii critice, logistica și asigurarea sustenabilității, protecția forțelor, mobilitatea, precum și sprijinul prin foc”, a precizat ministrul.
Potrivit lui Nosatîi, sprijinul NATO este esențial pentru dezvoltarea acestor capacități, inclusiv prin mecanismele de cooperare deja existente între Republica Moldova și Alianță.
„Republica Moldova nu este doar un beneficiar al cooperării internaționale în domeniul securității. Și noi contribuim. Militarii noștri participă în KFOR, în UNIFIL, precum și în misiunea Uniunii Europene ALTHEA din Bosnia și Herțegovina. Suntem prezenți în misiunile ONU de pe continentul african și în cele de instruire ale Uniunii Europene”, a enumerat ministrul.
În perioada următoare, cooperarea cu NATO urmează să fie orientată tot mai mult spre dezvoltarea unor capacități concrete, în special în domeniul supravegherii aeriene, al apărării antiaeriene, al securității cibernetice și al protecției infrastructurii critice, a precizat oficialul.
„Privind spre viitor, cooperarea noastră se concentrează tot mai mult pe rezultate practice, vizibile și durabile. Printre priorități se numără, așa cum am menționat deja, supravegherea spațiului aerian, apărarea antiaeriană și avertizarea timpurie, combaterea sistemelor aeriene fără pilot și protecția infrastructurii critice, comunicațiile securizate și securitatea cibernetică, securitatea munițiilor și a stocurilor, comunicarea strategică și reziliența socială, protecția și schimbul de informații clasificate și, desigur, educația militară profesională și interoperabilitatea”, a declarat Anatolie Nosatîi.
R. Moldova își adaptează instituțiile la amenințări tot mai complexe
Republica Moldova este nevoită să-și adapteze instituțiile la amenințări care evoluează rapid, în condițiile în care efectele războiului din Ucraina ajung tot mai des pe teritoriul țării, a afirmat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la cel de-al 109-lea Seminar Rose-Roth, organizat în cooperare cu Adunarea Parlamentară a NATO.
Potrivit lui, de la începutul anului curent, 48 de obiecte zburătoare, inclusiv drone și rachete, au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova.
„Această creștere arată cât de mult s-au intensificat riscurile pentru siguranța cetățenilor noștri. Dar Republica Moldova trăiește de ani de zile și un alt război, în care nicio armată nu trece frontiera. Un război hibrid”, a spus Grosu.
Acest tip de război se manifestă prin finanțarea ilegală a unor acțiuni politice, dezinformare, presiuni în domeniul energetic și atacuri cibernetice, a punctat Igor Grosu, adăugând că scopul acestor acțiuni este de a alimenta neîncrederea în instituții și de a diviza societatea.
„Bani murdari pentru cumpărarea voturilor, dezinformare, șantaj energetic, atacuri cibernetice. Prin aceste mijloace, Rusia urmărește să semene neîncredere și să provoace haos, până când oamenii ajung să se îndoiască de orice informație, să nu mai creadă în instituții și să se privească unii pe alții cu suspiciune. O societate dezbinată, în care adevărul devine greu de deosebit de minciună, poate fi manipulată mult mai ușor”, a declarat Grosu.
Vorbind despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, spicherul a spus că acesta trebuie susținut de capacitatea reală a statului de a-și apăra teritoriul și cetățenii.
„Republica Moldova rămâne un stat neutru. Dar experiența ultimilor ani ne-a arătat foarte clar că neutralitatea trebuie susținută de capacitatea reală a statului de a-și proteja teritoriul și cetățenii. Pacea și securitatea costă. Timp de mulți ani, în Moldova s-a considerat că investițiile în apărare pot fi amânate. Astăzi, vedem prețul acestei mentalități. Recuperăm, dar nu putem face acest lucru singuri”, a accentuat Igor Grosu.
Carp: Provocările discutate acum 20 de ani au căpătat noi dimensiuni
La aproape două decenii de la primul seminar Rose-Roth organizat la Chișinău, problemele de securitate cu care se confruntă Republica Moldova s-au schimbat, iar unele dintre provocările discutate în 2006 și 2015 au devenit mai complexe. Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a subliniat că experiența acumulată de Republica Moldova trebuie folosită pentru a identifica soluții la noile riscuri de securitate.
„Privind astăzi spre aceste două momente, vedem că preocupările de atunci au rămas relevante. Unele dintre problemele pe care le discutam în 2006 și 2015 au cunoscut evoluții importante. Republica Moldova și-a consolidat instituțiile, și-a aprofundat relațiile cu partenerii europeni și internaționali, a acumulat o experiență mai mare în domeniul reformelor și al securității și a avansat în democratizarea instituțiilor. Să nu uităm că Republica Moldova, după perioada regimului oligarhic pe care a traversat-o, a cunoscut o transformare a instituțiilor politice de stat. Însă realitatea de astăzi ne arată că securitatea nu este un proces încheiat și că problemele trebuie reevaluate permanent”, a menționat deputatul.
Securitatea nu înseamnă doar capacitate militară, ci și expertiză, schimb de bune practici și investiții în instituții și infrastructură, a adăugat Lilian Carp.
„Trebuie să fim conștienți că securitatea unui stat modern nu se măsoară doar prin capacitatea sa militară. Avem nevoie de expertiză, de schimb de bune practici și de investiții în capacități care să ne permită să răspundem mai eficient noilor riscuri. Securitatea Republicii Moldova trebuie privită în contextul mai larg al securității regionale. Consolidarea rezilienței Republicii Moldova trebuie să rămână o prioritate a cooperării cu partenerii internaționali”, a conchis președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Cel de-al 109-lea Seminar Rose-Roth, găzduit la Chișinău, se desfășoară în perioada 6-7 octombrie și reunește parlamentari, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, experți, reprezentanți ai mediului academic și ai corpului diplomatic. Participanții examinează viitorul Republicii Moldova în spațiul euroatlantic, inclusiv lecții de consolidare a rezilienței într-un mediu strategic plin de provocări.
Seminarul include mai multe sesiuni de discuții, care vizează securitatea regională și securitatea Republicii Moldova în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, securitatea energetică de la Marea Neagră până la Golful Persic, reziliența, precum și parteneriatul AP NATO–Republica Moldova într-un mediu de securitate euroatlantic în schimbare.
Un alt subiect abordat de participanți este situația din regiunea Mării Negre pe timp de război și implicațiile acesteia pentru securitatea regională și euroatlantică.
AP NATO este o organizație interparlamentară care reunește 281 de parlamentari din cele 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, precum și din țările asociate.
Din octombrie 2025, Republica Moldova are statut de partener pentru securitate cuprinzătoare al Adunării Parlamentare a NATO.
CITIȚI ȘI:
