R. Moldova va primi pe 28 octombrie foaia de parcurs pentru aderarea la UE. Comisia Europeană propune cinci seturi de măsuri pentru pregătirea extinderii
Republica Moldova va primi pe 28 octombrie foaia de parcurs pentru aderarea la Uniunea Europeană, alături de Ucraina, Muntenegru și Albania. Țara noastră se numără printre fruntașii procesului de aderare, iar foaia de parcurs va conține următorii pași pentru avansarea negocierilor, calendare orientative și obiective clare care trebuie realizate, a anunțat comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, pe 6 octombrie, la Strasbourg.
„Am identificat patru țări aflate în fruntea procesului: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Aceste țări au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește gradul de pregătire în ultimii ani”, a declarat Marta Kos.
Potrivit comisarei europene, foile de parcurs vor stabili următorii pași pentru fiecare dintre cele patru state, conținând calendare orientative și obiective clare care trebuie atinse.
„Vrem să le ajutăm să mențină ritmul reformelor, iar aceste foi de parcurs vor stabili pașii următori. Ele vor oferi calendare orientative și obiective clare de realizat, asigurând astfel o mai mare predictibilitate pe calea aderării”, a spus Kos.
Comisara europeană a subliniat însă că poziția de stat fruntaș în acest proces nu înseamnă o abatere de la criteriile riguroase de aderare.
„Este important de menționat că acest parcurs va continua să se bazeze strict pe realizările individuale ale țărilor candidate. Nu vor exista scurtături”, a declarat Marta Kos.
Cele cinci seturi de măsuri propuse pentru extinderea UE
Executivul European propune cinci seturi de măsuri pentru pregătirea unei Uniuni Europene mai extinse, a anunțat Marta Kos la aceeași conferință. Printre acestea se numără un cadru mai ambițios pentru integrarea graduală a statelor candidate în anumite sectoare ale UE, înainte de aderarea propriu-zisă.
Primul set de măsuri vizează guvernanța, statul de drept și politicile europene. Comisia propune, între altele, utilizarea mai extinsă a votului cu majoritate calificată în domeniile în care tratatele permit acest lucru și reducerea numărului de situații în care o singură țară poate bloca decizii susținute de celelalte state membre.
„Este posibil să reducem numărul domeniilor în care o singură țară poate bloca decizii susținute de toate celelalte. De exemplu, în ceea ce privește sancțiunile, combaterea fraudei fiscale sau procesul de aderare. O Uniune mai mare trebuie să fie o Uniune mai flexibilă”, a spus Kos.
Al doilea set se referă la un cadru mai ambițios pentru integrarea graduală a statelor candidate. Marta Kos spune că țările care îndeplinesc standardele necesare ar trebui să poată participa, înainte de aderarea deplină, la anumite sectoare strategice ale Uniunii, precum energia, transporturile, inteligența artificială, securitatea sau apărarea.
„Integrarea graduală nu este un substitut pentru aderarea deplină. Este un accelerator al extinderii. Este o punte între necesitatea geopolitică de a stabiliza continentul nostru și continuarea unei extinderi bazate pe merite”, a explicat comisarul european.
Al treilea set de măsuri prevede un cadru comun de aderare, cu garanții pentru viitoarele state membre. Comisia propune mecanisme prin care să poată fi redus sprijinul financiar sau restricționate drepturile de vot în cazul unor încălcări grave ale statului de drept, ale democrației și ale drepturilor fundamentale după aderare.
„Vrem să fie mai ușor să reducem sprijinul financiar sau să restricționăm drepturile de vot. Este o poliță de asigurare, astfel încât să putem reacționa dacă va fi nevoie”, a precizat Kos.
Al patrulea set vizează impactul extinderii asupra politicilor Uniunii Europene. Potrivit evaluării Comisiei, UE poate face față extinderii în forma actuală în majoritatea domeniilor, însă sunt necesare ajustări în anumite sectoare. În cazul Ucrainei, Comisia consideră că amploarea și productivitatea sectorului agricol impun măsuri specifice pentru produsele agricole sensibile.
Al cincilea set de măsuri se referă la cele patru țări considerate cele mai avansate în procesul de aderare: Muntenegru, Albania, R. Moldova și Ucraina.
Extinderea, în interesul UE
Extinderea nu este un act de generozitate, ci o decizie strategică în interesul Uniunii Europene, a ținut să puncteze comisara Kos.
„Extinderea este în interesul nostru. Este vorba despre protejarea intereselor noastre și apărarea valorilor noastre. O Uniune mai mare este o investiție pe termen lung în pacea, securitatea și prosperitatea Europei. O Uniune extinsă își sporește greutatea politică și economică într-o lume caracterizată de o competiție geopolitică acerbă", a conchis comisara europeană pentru Extindere.
Precizăm că Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri, „Valori fundamentale”, la 15 iunie, la cea de-a doua Conferință interguvernamentală Uniunea Europeană - Republica Moldova, desfășurată la Luxemburg.
Ulterior, pe 14 iulie, țara noastră a lansat, la Bruxelles, negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru Clusterul 6, „Relații externe”.
Pe 5 octombrie, după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a anunțat că alte două clustere de negocieri cu Republica Moldova ar urma să fie deschise în curând, obiectivul fiind deschiderea tuturor celor șase clustere până la sfârșitul acestui an.
Tot în cadrul reuniunii de la Bruxelles de pe 5 octombrie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a dat asigurări că regiunea transnistreană nu va fi un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
CITIȚI ȘI:
