Experți: R. Moldova, model de reziliență în fața războiului cognitiv al Rusiei
Republica Moldova a devenit mai rezilientă în fața atacurilor hibride, însă presiunile Rusiei vizează tot mai direct încrederea cetățenilor în instituțiile statului și democrație, avertizează experții în afaceri europene și securitate. În opinia acestora, consolidarea apărării aeriene, cooperarea cu statele din Uniunea Europeană (UE), dar și protejarea proceselor electorale sunt esențiale pentru securitatea țării.
Expertul în afaceri europene Robert Lupițu consideră că progresul înregistrat de Republica Moldova în ultimii ani se datorează în mare parte coeziunii instituționale, leadershipului politic și încrederii cetățenilor.
„Faptul că Republica Moldova este mai pregătită să gestioneze provocările se observă prin felul în care această țară a progresat numai în 4-5 ani de zile, care este o scară foarte mică la scara istoriei. Și acest lucru a fost posibil printr-o coeziune funcțională între instituții decidenți, un spirit de leadership pe care președinta Maia Sandu l-a avut și o încredere cetățenească. Și pe măsură ce această încredere este în continuare probată și răsplătită, aceasta este de fapt cheia de funcționare a unei democrații pe care niciun atac hibrid nu o poate sparge”, a declarat Robert Lupițu la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Expertul atrage atenția că presiunile hibride ruse are efecte asupra întregului spațiu european.
„Nu mai putem vorbi de două spații separate, un război împotriva Uniunii Europene, un război împotriva Ucrainei și împotriva Republicii Moldova. Este un război general. Și din acest punct de vedere, sigur, nu în sensul militar clasic, ci în sensul pe care îl menționam, de vulnerabilizare a relației contractuale între cetățeni și stat, a încrederii dintre instituții și cetățeni, atât prin îngerințe electorale, dar și prin chestiuni legate de șantaj energetic, prin aspecte legate de diferite alte probleme sociale de altfel”, a subliniat Robert Lupițu.
Războiul cognitiv, o nouă formă de presiune
În acest context, apropierea de UE este prezentată nu doar ca un obiectiv politic, ci și ca un instrument de consolidare a rezilienței interne, inclusiv prin politici sociale și întărirea statului de drept.
„Cu ce răspunde Uniunea Europeană la corupție și la sărăcie? Cu principiul și politica bunăstării și politica coeziunii și, în egală măsură, cu domnia legii. Care vine din reformă, care vine din legislație, care vine, de exemplu, din cooperarea și de bune practici între state, pentru că am văzut efectele ingerinților”, a punctat expertul în afaceri europene.
În opinia expertului, R. Moldova are și oportunitatea de a utiliza instrumente europene de securitate înainte de aderarea la UE, iar acest lucru trebuie să ducă la o cooperare mai strânsă cu România și Ucraina, inclusiv în domeniul producției și achiziției de drone.
„Este o precondiție, pentru că statele care nu sunt membre ale UE să fie incluse în acest instrument - SAVE prin colaborare cu industriile din statele membre. Și aici mă aștept la o colaborare mai puternică cu România și ca programele pe care România le gândește împreună cu Ucraina, cu producția și achiziția comună de drone. (...) Pentru că sigur este bun un sistem de apărare antiaeriană, dar nu este suficient în contextul în care vedem o recrudescență a acestor atacuri hibride ale Rusiei, care de fapt fac parte dintr-un arsenal care nu se mai numește război hibrid, se numește un război cognitiv, în așa fel încât să sperie oamenii, încât să inducă teama și frica și să urmărească diminuarea încrederii în instituțiile democratice”, a explicat Robert Lupițu.
R. Moldova, exemplu de reziliență democratică
La rândul său, experta în securitate Sanda Sandu consideră că Republica Moldova a demonstrat o capacitate importantă de rezistență în fața presiunilor externe și a atacurilor hibride, inclusiv în context electoral.
„Republica Moldova este un succes și un exemplu pentru țărele europene, țărele membre UE și NATO de reziliență democratică. Noi am reușit, am fost partea acestor atacuri destul de dure din partea Federației Ruse care au loc și acum privind aceste survolări, însă noi am reușit, noi am putut proteja cetățenii, am putut proteja alegerile. Deci Republica Moldova din contra este un exemplu care este demn de urmat de multe alte țări”, a afirmat Sanda Sandu la Moldova 1.
Apărarea spațiului aerian, prioritate
Experta a atras atenția și asupra necesității consolidării capacităților de apărare aeriană, în condițiile în care survolările și incursiunile dronelor au devenit o problemă tot mai stringentă.
„Este important să fie asigurat spațiul aerian al Republicii Moldova. Deci, în acest sens vorbim despre detectarea dronelor și acestor survolări care au loc pe teritoriul Republicii Moldova. Instituțiile noastre sunt capabile să primească și să absorbă această sumă de bani și să răspundă într-un mod cât mai rapid, deoarece noi vedem cât de stringentă este această problemă. Practic în fiecare zi avem un număr de două, trei drone care intră în teritoriul nostru”, a declarat Sanda Sandu.
În același timp, experta subliniază că simpla existență a sistemelor de radar nu este suficientă, întrucât relieful și altitudinea redusă la care zboară unele drone pot limita capacitatea de detectare.
„Este important că în Republica Moldova, deci noi avem acest sistem de radare care detectează dronele și survolările ilegale în spațiul aerian. Deja este un pas bun această detectare, însă noi observăm că nu toate dronele sunt detectate, deoarece multe dintre ele zboară la altitudini joase și din cauza reliefului Republicii Moldova nu neapărat că pot fi detectate de aceste radare”, a explicat experta în securitate.
Consolidarea capacităților de apărare presupune, potrivit Sandei Sandu, și modificări legislative care să permită instituțiilor să reacționeze mai eficient la amenințările aeriene și să creeze capacități interne de producere a dronelor: „Instituțiile lucrează în unison”, a precizat Sanda Sandu.
Provocările electorale viitoare și vigilența instituțională
Pe lângă amenințările militare și tehnologice, experta avertizează că atacurile asupra spațiului informațional și asupra percepțiilor publice reprezintă o componentă esențială a războiului cognitiv.
„Ce observăm în Republica Moldova, dar și în spațiul european, este că democrația este pusă sub atac. Și nu doar democrația, dar vorbim și despre mințile și inimile oamenilor. Și acesta este scopul acestui război cognitiv, dezinformării acestor campanii de destabilizare, dar și de dezinformare și de captarea atenției a publicului. (...) De fapt, în toți anii electorali care au avut loc în Republica Moldova și nu doar, același lucru l-am observat și în România, noi observăm că această campanie de atacuri și de dezinformare crește, în special modul în care societatea percepe anumite adevăruri. Această dezinformare care provine din partea Federației Ruse are scopul de a eroda încrederea societății în stat, în special în instituțiile statului”, a avertizat Sanda Sandu.
Experta susține că Republica Moldova trebuie să folosească experiența ultimelor scrutine pentru a-și consolida capacitatea de protejare a proceselor electorale, în condițiile în care presiunile hibride sunt așteptate să continue.
„Trebuie să fim pregătiți pentru ce urmează am învățat lecțiile din ultimele perioade electorale statul a devenit mai rezilient însă trebuie să cunoaștem multe, suntem vulnerabil și cum trebuie să îmbunătățim lucrurile încât să protejăm următoarele alegeri și unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor cel de a alege și de a vota”, a conchis experta în securitate.
Moldova Security Forum
Moldova Security Forum este o platformă internațională de dialog dedicată provocărilor de securitate din Republica Moldova, regiunea Mării Negre și Europa, organizată de IPRE și parteneri. Ediția a doua a avut loc în perioada 18–19 noiembrie 2025, la Chișinău. Tema principală a fost „Reziliența democratică: consolidarea securității și unității în fața amenințărilor hibride”. Evenimentul a reunit 350 de participanți, inclusiv oficiali guvernamentali, diplomați, reprezentanți ai UE și NATO, experți și membri ai societății civile.
Cea de-a treia ediție are loc la Chișinău, pe 8 și 9 octombrie, reunind aproape 100 de vorbitori din peste 20 de țări. Evenimentul este organizat cu sprijinul a peste 40 de parteneri din Republica Moldova, Uniunea Europeană și Statele Unite. Participanții vor discuta subiecte precum amenințările hibride, războiul din Ucraina, securitatea regională, protecția împotriva dronelor și reziliența democratică.
CITIȚI ȘI:
