Revista presei | R. Moldova, tot mai aproape de UE; Ședință cu ușile închise la Parlament
Presa națională reflectă progresele înregistrate de R. Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, prin deblocarea negocierilor pentru două noi clustere. De pe primele pagini ale presei naționale mai aflăm că Parlamentul urmează să examineze astăzi proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale într-o ședință plenară cu caracter închis.
Tot mai aproape de UE. R. Moldova, invitată să-și prezinte poziția de negociere pe încă două capitole, titrează portalul Deschide.md. Publicația precizează că acest lucru va permite deschiderea a încă două clustere de negocieri privind aderarea la Uniunea Europeană. Este vorba despre: Piața internă - Clusterul 2; și Competitivitate și creștere incluzivă - Cluster 3.
Agenția de știri IPN notează la rândul său că decizia anunțată de UE vizează R. Moldova și Ucraina și a fost luată în unanimitate miercuri de către reprezentanții permanenți ai celor 27 de țări membre UE. Un oficial UE a declarat pentru IPN că decizia a devenit posibilă după ce Ungaria a renunțat la veto, iar la reuniunea din 7 octombrie, grupul de lucru pentru extindere și țările aflate în proces de negociere a aderării din cadrul Consiliului UE (COELA) a ajuns la un consens și a aprobat rezultatele screeningului pentru clusterele 2 și 3. Budapesta s-a opus în repetate rânduri acestei decizii, condiționând ridicarea veto-ului de înregistrarea unor progrese de către Ucraina în implementarea acordului bilateral privind protecția minorităților naționale, amintește IPN.
De la deschiderea negocierilor, Republica Moldova se apropie de momentul în care primele capitole ar putea fi închise, constată Moldova 1. Experții consideră că ritmul negocierilor ar putea accelera în lunile următoare, iar obiectivul Chișinăului de a avea toate cele șase grupuri de capitole deschise până la sfârșitul anului și de a începe închiderea unora dintre ele este unul realist, mai scrie postul public de televiziune. „Dacă ne raportăm la momentul în care am pornit acest proces, patru ani în urmă, și unde suntem astăzi – nu o spun eu, nu o spune Guvernul, ne uităm la ceea ce spune Comisia Europeană – și Comisia Europeană spune foarte clar că Republica Moldova și Ucraina sunt țări pregătite pentru ca toate grupurile de capitole să fie deschise șinegociate”, a declarat directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, într-o ediție specială a emisiunii „EU și UE” de la Moldova 1, din 7 octombrie.
„Cu cât ne apropiem mai mult de aderare, cu atât propaganda va fi mai vocală”. Premierul Tofan avertizează asupra unei intensificări a dezinformării în timp ce Republica Moldova intră în etape decisive ale parcursului european, titrează Cotidianul. Potrivit șefului cabinetului de miniștri, apropierea termenelor pentru închiderea capitolelor de negociere și, ulterior, finalizarea negocierilor și semnarea tratatului de aderare vor face propaganda „mai vocală”. Declarațiile au fost făcute în contextul în care Guvernul se pregătește pentru 28 octombrie, când Republica Moldova urmează să primească o foaie de parcurs cu obiective și termene concrete, dar și pentru îndeplinirea a 40 de reforme până la sfârșitul anului, de care depinde o nouă tranșă din Planul de Creștere al UE, precizează Cotidianul.
Reforma reformelor sau va salva oare noua împărțire teritorială statul care respiră greu? – se întreabă analistul politic Nicolae Negru într-un articol publicat de Veridica. „Reforma administrativ-teritorială a ajuns în punctul de unde nu se mai poate da înapoi, oricât s-ar dori. Toate pretextele posibile au fost epuizate. E ca o intervenție chirurgicală a cărei amânare pune în pericol viața pacientului. Nu numai integrarea europeană, funcționarea și existența statului Republica Moldova, care respiră greu, va fi periclitată dacă se renunță sau se tărăgănează reforma respectivă”, atrage atenția Nicolae Negru. „Dacă nu reîmpărțim teritoriul Republicii Moldova în așa fel încât să obținem o structură administrativă optimă, eficientă, până în 2028, va trebui să amânăm și termenul de încheiere a negocierilor și cel pe care l-a stabilit guvernarea PAS pentru a obține statutul de membru, anul 2030”, semnalează Nicolae Negru.
De pe primele pagini ale presei naționale mai aflăm că Parlamentul urmează să examineze astăzi proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale într-o ședință plenară cu caracter închis. Ședință SECRETĂ și măsuri excepționale la Parlament: Deputații, fără telefoane și ceasuri la dezbaterea privind Armata Națională, titrează Ziarul Național. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a precizat că decizia vine pe fondul necesității de accelerare a modernizării capacităților de apărare ale țării și a contextului de securitate regională. Deoarece documentul conține informații clasificate ca secret de stat, conform legislației în vigoare, accesul la ședință va fi extrem de restricționat, atrage atenția publicația.
Între timp, presa semnalează că un nou zbor neautorizat a fost depistat în spațiul aerian al Republicii Moldova, în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, obiectul a fost detectat la ora 20:04, în zona localității Pervomaisc. Deocamdată, autoritățile nu au oferit informații privind natura obiectului care a survolat neautorizat spațiul aerian al țării, notează Moldpres.
TVR Moldova transmite că după liderul PSRM Igor Dodon, oligarhul fugar Ilan Șor și fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, care își execută pedeapsa cu închisoarea la Rusca, cunoscuți pentru pozițiile lor pro-ruse și apropierea de Kremlin, i-au transmis felicitări președintelui rus Vladimir Putin cu ocazia zilei de naștere sărbătorită pe 7 octombrie. Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova și fugit în Rusia, i-a transmis lui Vladimir Putin un mesaj în care îl laudă pentru politica dusă de Kremlin, menționează postul de televiziune. Fostul politician susține că Putin „a redat țării forța, iar oamenilor – încrederea în propriul stat”. Șor laudă, de asemenea, ceea ce numește apărarea de către Rusia a suveranității și a „valorilor tradiționale”, detaliază TVR Moldova.
Nistrul, între secetă și dezinformare: cum am ajuns la o criză previzibilă – analizează Ziarul de Gardă. „Peste 80% dintre noi bem apă, muncim și trăim datorită Nistrului, însă fluviul care ne-a hrănit generații la rând a început să piardă bătălia cu seceta în a doua jumătate a anului 2026. În timp ce ecranele televizoarelor sunt inundate de falsuri alimentate de zgomotul politic și de acuzațiile reciproce ale politicienilor, realitatea din teren arată niveluri minime record și cetățeni care cunosc prea puțin despre motivele reale care au dus la această criză hidrologică.(...) În ultimele luni, Nistrul seacă sub ochii noștri, atingând minime istorice, iar experții de mediu avertizează că despre faptul că „se va ajunge aici era clar încă acum 30 de ani” și că „în lupta cu efectele schimbărilor climatice foarte importantă este și contribuția oamenilor”. Expertul Ilia Trombițchi, doctor în biologie, confirmă – trecem printr-o perioadă de schimbări climatice care au dus la lipsa precipitațiilor necesare pentru alimentarea râului cu apă. Totuși, aceasta nu este o problemă exclusiv a zonei noastre, ci un fenomen care se întâlnește în toată Europa”.
Radio Chișinău transmite că o stație nouă de captare a apei va fi construită pentru municipiul Chișinău, iar autoritățile au identificat 26 de milioane de euro pentru finanțarea proiectului. Postul de radio face referire la anunțul făcut miercuri de ministrul Mediului Gherghe Hajder. Infrastructura de captare din Chișinău și din alte localități trebuie adaptată la noile condiții hidrologice, pe fondul secetei și al scăderii nivelurilor râurilor, a declarat Gheorghe Hajder și a avertizat că, fără investiții în infrastructură, Republica Moldova s-ar putea confrunta în viitor cu riscul sistării alimentării cu apă potabilă a populației. Ministrul a atras atenția că infrastructura municipiului Chișinău dar și a altor stații de captare din R. Moldova sunt învechite și nu pot face față noilor realități.
