Revista presei internaționale | Rusia încearcă să epuizeze Ucraina; UE înăsprește politica față de China
Presa internațională acordă o atenție deosebită intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei și extinderii războiului hibrid al Moscovei în Europa. În paralel, publicațiile străine analizează măsurile Uniunii Europene pentru consolidarea securității și a capacității de apărare, precum și provocările economice și politice cu care se confruntă blocul comunitar.
ABC News face bilanțul atacurilor rusești lansate asupra Ucrainei de ziua lui Vladimir Putin și relatează că acestea s-au soldat cu cel puțin 28 de morți, inclusiv cinci copii, și aproximativ 100 de răniți. Agenția notează că cea mai gravă lovitură a vizat orașul Prilukî, unde o rachetă rusă a distrus un bloc de cinci etaje și a ucis cel puțin 20 de persoane. ABC News arată că atacurile au provocat, de asemenea, avarii importante la infrastructura energetică și industrială, au impus întreruperi de energie și au perturbat transportul public în mai multe regiuni. Aceeași sursă subliniază că folosirea tot mai frecventă a dronelor rusești de mare viteză complică apărarea antiaeriană a Ucrainei și sporește riscul unor atacuri devastatoare asupra orașelor în perioada următoare.
Dincolo de bilanțul victimelor, presa atrage atenția asupra strategiei din spatele atacurilor rusești. The Kyiv Independent analizează consecințele intensificării atacurilor rusești și avertizează că războiul din Ucraina intră într-o etapă tot mai complexă. În opinia jurnalistei Kateryna Lisunova, Rusia își concentrează tot mai mult atacurile asupra orașelor, infrastructurii și obiectivelor energetice, urmărind să afecteze moralul populației și capacitatea societății ucrainene de a rezista. Autoarea remarcă faptul că loviturile asupra civililor contrastează cu dificultățile întâmpinate de trupele ruse pe front, unde Ucraina a înregistrat recent progrese și a introdus noi tehnologii militare. În același timp, analiza avertizează că intensificarea atacurilor și lipsa unei reacții occidentale pe măsură riscă să prelungească războiul și să crească pierderile în rândul populației civile.
În paralel cu intensificarea atacurilor rusești, Bruxellesul încearcă să reducă în continuare capacitatea militară a Moscovei și să limiteze producția de armament utilizată în atacurile asupra Ucrainei, transmite Euronews. Postul paneuropean de televiziune informează că UE a ajuns la un acord pentru includerea a peste 1.600 de persoane și organizații pe lista de sancțiuni împotriva Rusiei, între acestea aflându-se și 77 de deputați care au candidat la alegerile pentru Duma de Stat în teritoriile ucrainene ocupate. Măsura vine pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Moscovei, iar sancțiunile prevăd interdicții de călătorie, înghețarea activelor și interzicerea finanțării, remarcă Euronews. Aceeași sursă notează că statele membre au accelerat negocierile pentru a transmite un semnal de unitate, în timp ce Bruxellesul pregătește noi sancțiuni ca răspuns la incidentele hibride, inclusiv cel cu drona de la aeroportul din Leipzig.
Foreign Affairs avertizează că războiul hibrid al Rusiei a intrat într-o etapă periculoasă, marcată de atacuri tot mai îndrăznețe asupra statelor europene și de un răspuns insuficient din partea NATO. Aceeași revistă semnalează că incidentele care anterior rămâneau sub pragul unei reacții colective au devenit tot mai greu de negat: încălcări ale spațiului aerian, atacuri cu drone, sabotaje și acte de incendiere pe teritoriul aliat. Moscova urmărește să divizeze Alianța, să testeze angajamentul statelor membre față de Articolul 5 privind apărarea colectivă și să crească prețul politic al sprijinului pentru Ucraina, comentează Foreign Affairs. Autorul articolului consideră că reacția NATO de la caz la caz nu reprezintă o descurajare reală și avertizează că lipsa unor consecințe pentru Moscova încurajează escaladarea.
Putin ar putea ataca Europa pentru a încerca să câștige războiul din Ucraina, titrează The New York Times. Într-o analiză pentru publicație, profesorul emerit de studii militare Lawrence Freedman avertizează că intensificarea atacurilor hibride rusești în Europa ar putea preceda o confruntare directă cu NATO. Potrivit autorului articolului, Moscova poate fi tentată de o operațiune limitată împotriva unuia dintre statele baltice. Freedman subliniază că un asemenea scenariu ar fi extrem de riscant pentru Rusia, dar consideră că europenii trebuie să accelereze consolidarea apărării, să-și intensifice eforturile de informații și să sporească sprijinul pentru Ucraina.
The Guardian analizează dilema creată de reînarmarea Germaniei și consideră că transformarea Bundeswehrului în cea mai puternică armată convențională europeană poate produce noi dezechilibre dacă nu este integrată într-un proiect european de apărare. Ziarul arată că războiul Rusiei și îndoielile privind viitorul garanțiilor americane au împins Berlinul către o politică militară mult mai ambițioasă, dar Franța și Polonia privesc cu atenție această evoluție. The Guardian recomandă Germaniei să-și lege mai strâns reînarmarea de structurile europene, inclusiv prin finanțare comună și integrarea industriei de apărare.
Reuters dezvăluie că oficiali americani și ruși discută despre atragerea unui investitor american pentru repunerea în funcțiune a gazoductelor Nord Stream. Potrivit agenției, consilierul lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, au discutat în ultimele săptămâni despre reluarea eventuală a livrărilor de gaze rusești către Europa după încheierea războiului. Reuters notează însă că proiectul se confruntă cu obstacole majore, gazoductele care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică fiind vizate de sancțiuni americane și europene. Agenția precizează că Germania respinge în prezent revenirea la dependența de gazul rusesc. Discuțiile au loc pe fondul neîncrederii profunde a europenilor față de Moscova și al acuzațiilor privind folosirea negocierilor cu Washingtonul pentru promovarea intereselor economice rusești, remarcă Reuters.
Deutche Welle analizează proiectul Comisiei Europene privind reforma Uniunii înaintea unei viitoare extinderi și pune sub semnul întrebării atât caracterul echitabil, cât și fezabilitatea măsurilor propuse. Postul german observă că Bruxellesul încearcă simultan să accelereze aderarea unor țări precum Ucraina și Republica Moldova și să modifice mecanismele de funcționare ale unei Uniuni mai mari. Reforma vizează inclusiv reducerea posibilității de blocare prin veto și introducerea unor garanții suplimentare pentru respectarea statului de drept după aderare.
BBC informează că Ungaria deblochează negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, în schimbul unor concesii privind drepturile minorităților naționale. Serviciul ucrainean al BBC arată că proiectul de lege privind extinderea drepturilor lingvistice și educaționale, în special pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia, ar putea pune capăt disputei dintre Kiev și Budapesta și debloca deschiderea a două noi clustere de negociere cu UE. BBC notează că votul în Rada Supremă este programat pentru 12 octombrie, iar Comisia Europeană confirmă că Ucraina și Republica Moldova ar putea deschide săptămâna viitoare clusterele „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Același serviciu de presă apreciază că acordul ar marca o apropiere între Kiev și Budapesta după ani de dispute privind drepturile minorității maghiare și ar elimina unul dintre obstacolele politice din calea avansării Ucrainei spre aderarea la UE.
Associated Press își concentrează atenția asupra relației comerciale tot mai tensionate cu China. Agenția subliniază că deficitul comercial al UE față de China, de aproximativ 360 de miliarde de euro, amplifică temerile privind pierderea locurilor de muncă și determină liderii europeni să adopte o poziție mai fermă față de Beijing. Associated Press precizează că, în încercarea de a reduce acest dezechilibru, principalul negociator comercial al Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, se deplasează azi, 8 octombrie, la Beijing pentru discuții cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao. Analiștii intervievați de Associated Press semnalează că subvențiile masive acordate de China și creșterea exporturilor către UE, după majorarea tarifelor americane, pun presiune pe industrii europene precum siderurgia și sectorul auto. În acest context, agenția de presă amintește că Parlamentul European a votat ieri cu o largă majoritate o rezoluție prin care cere înăsprirea politicii comerciale față de China și aplicarea principiului reciprocității economice.
European Council on Foreign Relations susține că Europa trebuie să treacă de la simpla reacție la presiunile economice chineze la o strategie de „decuplare stabilă”, bazată pe protejarea propriilor reguli și infrastructuri strategice. Analiza publicată pe 7 octombrie argumentează că UE nu își poate permite nici dependența de China, nici o ruptură economică totală, ci trebuie să-și consolideze capacitatea de a rezista coerciției economice. Miza, potrivit autorului, este ca Bruxellesul să-și apere interesele fără să intre într-o spirală de represalii comerciale.
