„E vorba de adaptarea la noile realități”: Igor Grosu, despre reconfigurarea Forțelor Armate, votată în ședință închisă
Deputații, convocați în ședință închisă pe 8 octombrie, au votat noua structură a Forțelor Armate. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirmă că cetățenii țării nu vor fi vizați de schimbările care urmează să fie operate.
„E vorba de adaptarea structurii Forțelor Armate la realitățile care sunt. (...) La toate transformările pe care le avem, în special în contextul actual, regional ș.a.m.d., adaptările la noile realități. Mai mult nu pot să vă spun altceva”, a declarat Grosu la finalul ședinței.
Președintele Legislativului a precizat că proiectul votat nu se referă la producția internă a unor sisteme de apărare, inclusiv antiaeriană. Potrivit lui, acest subiect ar urma să fie reglementat printr-un alt document, la care lucrează Guvernul. De asemenea, Grosu a negat afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova ar intenționa să producă drone pentru Ucraina.
„Nu-i adevărat. Pentru noi. Nouă ne trebuie, și ne trebuie cu destinație dublă, pe care să le poți folosi atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură”, a specificat acesta.
Grosu, despre absența ministrului Apărării
Întrebat despre absența de la ședință a ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, Igor Grosu a declarat că nu cunoaște motivele. Cât despre declarațiile acestuia privind majorarea investițiilor în securitate, președintele Parlamentului a spus că este un angajament al guvernării.
„E angajamentul nostru de a ajunge la un procent din PIB. A fost declarat cu mult timp înainte, nu-i nimic nou”, a remarcat spicherul.
Totodată, acesta a evitat să comenteze afirmațiile privind majorarea efectivului Armatei Naționale până la 8.500 de militari.
„Nu o să mă prindeți cu ceva [râde]. (...) Credeți-mă, dacă puteam să vă spun, vă spuneam, dar nu pot să vă spun”, a menționat Grosu.
Cine a votat noua structură a Forțelor Armate
Proiectul noii structuri a Forțelor Armate a fost susținut de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Nostru și de deputați neafiliați. Deputații socialiști și comuniști nu au votat. Nici „Democrația Acasă, par-mi-se”, a spus Igor Grosu.
Întrebat despre păstrarea secretului documentului, în contextul deplasărilor frecvente ale unor deputați la Moscova, șeful Legislativului a avertizat asupra răspunderii penale care poate interveni în cazul divulgării informațiilor.
Totodată, acesta a adăugat că „mai puțin trebuie să ne intereseze cât de mult îi deranjează sau nu îi deranjează pe cei din Federația Rusă”.
„Trebuie să ne îngrijim și să ne preocupăm de securitatea noastră. – Care e amenințată de Federația Rusă (comentariul jurnaliștilor). – Evident. Și noi trebuie să facem tot posibilul pentru a ne proteja cât mai bine țara, prin a avea parteneriate, a avea acces la echipamente necesare”, a declarat Igor Grosu, precizând că toate țările din regiune sunt preocupate de securitatea proprie și de cea colectivă.
„Și, da, uneori sunt priorități, priorități. Iată, așteptăm al doilea radar francez, să fie instalat al doilea element din sistemul de monitorizare”, a constatat președintele Legislativului.
Dinu Plîngău: Secretizarea ședinței este justificată
Deputatul Dinu Plîngău, președintele Comisiei parlamentare de anchetă care verifică activitatea unor întreprinderi de stat, a declarat după ședința închisă de la Parlament că secretizarea votului este justificată.
Întrebat despre unele afirmații potrivit cărora partidul de la guvernare ar pregăti țara de război, Plîngău a spus că deputații ar trebui să fie foarte responsabili atunci când fac declarații în spațiul public și să se gândească la țară și la populație.
„Conform Legii cu privire la secretul de stat și altor acte normative, asemenea tipuri de ședințe trebuie să aibă loc cu ușile închise. Și, respectiv, a fost respectat cadrul normativ. (...) Fiecare deputat prezent la ședința de astăzi a semnat acte de confidențialitate și sunt obligați prin lege să nu divulge niciun fel de informații cu privire la subiectul discutat”, a spus Dinu Plîngău.
Vasile Costiuc: S-a discutat despre „maioneză”
Președintele partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a spus că la ședință s-a discutat despre „maioneză” rusească care „probabil va fi combătută în următoarea perioadă”.
„Vom înlocui maioneza care vine din Federația Rusă. Astăzi, 62% din maioneză, din Federația Rusă, vine pe polițele magazinelor și moldovenii mănâncă maioneză. Atâta pot să vă spun. Și am avut discursuri din astea înflăcărate că – gata cu maioneza rusă, o înlocuim cu maioneză moldovenească”, a declarat Costiuc.
Andrei Curăraru: Pe lângă calitate, e nevoie și de cantitate
Expertul în securitate Andrei Curăraru spune că Republica Moldova ar trebui să-și consolideze, în primul rând, apărarea antiaeriană, în contextul amplificării survolărilor neautorizate ale spațiului aerian național.
„Ne confruntăm cu aceste survolări, practic zilnice, ale spațiului nostru suveran, care nu permit, până la urmă, să funcționeze normal statul Republica Moldova, pot crea riscuri reale pentru viața civilă și nu numai. În același timp, ne dăm seama că este o nevoie de o reformă mai profundă care să aducă, până la urmă, Republica Moldova la nivelul de un procent din PIB cheltuit pentru apărarea națională”, a declarat Curăraru pentru Radio Moldova.
Expertul a menționat necesitatea unei viziuni integrate asupra dezvoltării domeniului apărării, care să detalieze inclusiv cooperarea cu vecinii în prevenirea riscurilor de securitate. Majorarea efectivului Armatei Naționale ar fi, în opinia expertului, o măsură eficientă, în măsura în care va presupune angajări în domenii specifice.
„Aici vorbim despre apărare cibernetică, apărare antiaeriană, oameni cu experiență și care au capacitățile necesare pentru o armată a secolului XXI. Înțelegem că armata Republicii Moldova este una minusculă comparativ cu alte armate europene, dar ceea de ce avem noi nevoie este, pe lângă calitate, și cantitate. Asta trebuie să fie la baza oricărei măsuri de mărire a efectivului”, a declarat Andrei Curăraru.
Expertul a mai spus că incidentele care pun în pericol viața și sănătatea oamenilor vor fi percepute de societate ca fiind mult mai importante decât alte manifestări ale securității și că, fără un sistem integrat de apărare antiaeriană, Republica Moldova nu se poate dezvolta în continuare ca stat suveran și integru.
CITIȚI ȘI:
