Parlamentul schimbă regulile la vânat: Carnet de vânător mai scump și pedepse mai aspre pentru braconaj
Vânătorii din Republica Moldova vor putea obține un carnet oficial, inclusiv în format electronic, contra unei taxe de 660 de lei, iar persoanele care practică braconajul riscă amenzi de zeci de mii de lei sau chiar închisoare. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege votat joi, 8 octombrie, de Parlament, în lectura a doua.
Inițiativa deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Veronica Briceag, care, potrivit autoarei, urmărește îmbunătățirea gestionării fondului cinegetic, a provocat dispute în plen. Mai mulți deputați au criticat nivelul ridicat al taxei pentru carnetul de vânător și modul în care au fost organizate consultările publice asupra modificărilor.
Deputatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Grigore Novac, a acuzat nerespectarea promisiunii de a organiza consultări ample înaintea votului final și faptul că nu ar fi fost luate în calcul propunerile Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, despre care a afirmat că gestionează aproximativ 80% din teritoriile destinate vânătorii din țară.
„Când am dezbătut în lectura întâi proiectul de lege înaintat de deputata Briceag, dânsa a promis că o să avem niște consultări publice pe bune, cu toți cei implicați. Vreau să vă întreb: din propunerile Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, dar și din propunerile care au fost la dezbaterea în prima lectură, câte s-au luat în considerație? Pentru că acolo a fost opinia că vreți să transformați în business acest domeniu, crescând costul carnetului (de vânător) de la 10 lei la 660 de lei”, a declarat Novac.
Vicepreședintele Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde, deputatul Sergiu Lazarencu, i-a răspuns că discuții cu persoanele interesate au avut loc atât în cadrul comisiei parlamentare, cât și la inițiativa autoarei documentului. În opinia sa, taxa solicitată pentru noul document nu este exagerată, având în vedere perioada de valabilitate a documentului, care va fi eliberat pentru o perioadă de cinci ani, similar permisului de port-armă.
Veronica Briceag: „Haideți să nu facem din asta show-uri”
Autoarea inițiativei a intervenit pentru a preciza că au fost organizate trei runde de consultări, iar sugestiile primite au fost examinate împreună cu instituțiile responsabile.
„Colegi, haideți să nu facem show-uri. Vă aduc la cunoștință că au fost trei consultări publice: una până la înregistrarea proiectului de lege, una în comisie și una de autor. Propunerile parvenite le-am analizat, față în față cu membrii asociației, am discutat pe fiecare din ele și vreau să vă spun că unele din ele se regăsesc în amendamentul pe care eu l-am înregistrat”, a afirmat deputata.
Briceag a făcut referire, între altele, la ajustările privind intervențiile asupra populațiilor de mistreți, vulpi și șacali.
Obiecții au fost formulate și de Vasile Costiuc, președintele fracțiunii „Democrația Acasă”, care a declarat că a depus un amendament după includerea proiectului pe ordinea de zi. Acesta a criticat lipsa unor discuții mai ample cu reprezentanții comunității vânătorilor și a propus modificarea perioadei de vânătoare pentru anumite specii, de la 15 august-15 ianuarie la 15 octombrie-15 februarie. Potrivit deputatului, la mijlocul lunii august, unele păsări „sunt încă prea tinere pentru a fi vânate”.
Deputatul a semnalat și dificultățile întâmpinate de gestionarii fondurilor cinegetice în cazul depistării unor presupuse încălcări, susținând că aceștia nu dispun de suficiente atribuții pentru a interveni până la sosirea inspectorilor de mediu sau a poliției.
„Dacă omul care administrează fondul cinegetic depistează un braconier, ăsta nu are dreptul nici să-l rețină, nici să-l verifice, nici să-i ia vânatul. Trebuie să vină inspectorul, trebuie să vină poliția. Cine îl oprește până pleacă? Ori trebuie să scoată telefonul să filmeze. Erau niște chestii care meritau discutate”, a declarat parlamentarul.
Sergiu Lazarencu a răspuns că amendamentele puteau fi depuse după aprobarea inițiativei în prima lectură și că propunerea înregistrată în ziua ședinței nu poate fi supusă votului în cadrul procedurii respective. Acesta le-a sugerat deputaților nemulțumiți să înainteze inițiative legislative separate.
Ce se schimbă
Pe lângă introducerea carnetului de vânător, noua lege stabilește atribuții suplimentare pentru administratorii fondului cinegetic, inclusiv elaborarea unui ghid de gestionare a fondurilor, a unui cod de etică pentru vânători și a unui regulament privind statutul paznicului de vânătoare. Termenul pentru organizarea licitațiilor repetate de atribuire a fondurilor cinegetice va fi extins de la 30 de zile la cel mult 12 luni.
Totodată, documentul clarifică faptele considerate braconaj. Printre acestea se numără vânătoarea fără permis valabil, utilizarea armelor neautorizate, a dispozitivelor de vedere pe timp de noapte sau cu termoviziune, precum și urmărirea animalelor sălbatice cu mijloace de transport, inclusiv drone. De asemenea, sunt interzise capturarea sau uciderea ilegală a speciilor protejate și comercializarea vânatului provenit din activități ilicite.
Sancțiunile vor fi înăsprite. Persoanele fizice care provoacă prin braconaj prejudicii de peste 10.000 de lei riscă amenzi de până la 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani. În cazul persoanelor juridice, amenzile pot ajunge la 200.000 de lei, cu posibilitatea interzicerii desfășurării anumitor activități.
În plus, modificările permit și aprobarea unor cote suplimentare de recoltare sau intervenții în afara sezonului obișnuit pentru mistreți, vulpi, șacali și cormorani-mari, în cazul riscului răspândirii unor boli sau al producerii de pagube culturilor agricole, pădurilor și gospodăriilor. Aceste măsuri vor trebui aplicate cu respectarea normelor de protecție a mediului.
Legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
CITIȚI ȘI:
