„Apărarea nu mai e o problemă secundară”: Igor Grosu, spune că statul alocă circa două miliarde de lei pentru securitate
R. Moldova a aproape dublat bugetul pentru apărare în ultimii patru ani de la sub 900 de milioane de lei în 2022 la aproape două miliarde de lei în prezent. În același timp, statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment pentru consolidarea apărării, în contextul în care războiul de la frontieră generează riscuri reale de securitate. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul celei de-a treia ediții a Moldova Security Forum 2026.
Construirea apărării este un proces îndelungat
Agresiunea militară din regiune a schimbat profund situația de securitate a țării, în timp ce atacurile aeriene repetate au scos la iveală provocările majore de protecție la care statul trebuie să ofere răspunsuri clare.
„Din 2022 încoace, spațiul nostru aerian a fost încălcat de 88 de ori prin rachete, prin drone și fragmente ale acestora. 50 dintre aceste incidente s-au întâmplat în doar acest an. Iar în spatele acestui număr apare o întrebare foarte simplă, care nu este adresată de oameni: Poate oare statul să ne protejeze? Iar noi trebuie să răspundem la întrebarea respectivă cu sinceritate”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a precizat că remedierea lipsurilor acumulate în trei decenii, legate de subfinanțare, reprezintă un proces complex, care necesită resurse, echipamente moderne și timp.
„Nu putem să asigurăm protecția cerului nostru peste noapte. Și nu putem să compensăm în patru ani acele lipsuri de 30 de ani în care a fost subfinanțat grav domeniul apărării. Apărarea spațiului aerian nu e ceva ce poți să cumperi, pe care îl conectezi, îl pornești și consideri că problema s-a rezolvat. Este nevoie de radare, este nevoie de echipament și este nevoie de instruirea personalului”, a precizat spicherul.
Buget de apărare în sumă de două miliarde de lei
Pentru a răspunde acestor provocări, Guvernul a majorat substanțial resursele financiare alocate domeniului defensiv, primele rezultate concrete fiind deja vizibile.
„În anul 2022, cheltuielile pentru apărarea națională au fost sub 900 de milioane de lei. Iar în acest an am investit aproape două miliarde de lei. Apărarea nu mai este tratată ca o problemă secundară, ci este recunoscută ca una dintre cele mai importante responsabilități ale statului și putem deja de pe acum să vedem ce înseamnă această investiție în practică”, a menționat Igor Grosu.
Neutralitatea nu exclude posibilitatea de înarmare
Parlamentarul a mai vorbit de la tribuna forumului și despre achizițiile importante pe care le-a făcut țara în decursul ultimilor ani. Modernizarea capabilităților de monitorizare a cerului a demarat cu sprijinul partenerilor occidentali, echipamente noi urmând să completeze sistemul de apărare.
„În anul 2023, Republica Moldova a obținut primul său radar modern de supraveghere a spațiului aerian, finanțat cu ajutorul Uniunii Europene, și se va adăuga un al doilea sistem de supraveghere în acest an. Pe 27 august, cu ocazia Zilei Independenței, cetățenii Republicii Moldova au putut să vadă cu ochii proprii unele dintre aceste schimbări”, a precizat Grosu.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană și noile parteneriate bilaterale semnate cu state membre NATO joacă un rol central în susținerea reformelor defensive de la Chișinău. Oficialul a subliniat că neutralitatea nu exclude dreptul și obligația statului de a-și proteja cetățenii și parcursul democratic.
„Este adevărat că suntem o țară neutră, dar neutralitatea nu poate să însemne izolare și cu siguranță nu poate să însemne că Republica Moldova ar trebui să rămână incapabilă de a se apăra. Sarcina noastră actualmente este să construim o Republică Moldova care este capabilă de a-și apăra neutralitatea, suveranitatea și viitorul european ales de către cetățenii săi”, a concluzionat Igor Grosu.
Războiul poate fi prevenit prin descurajare
Referindu-se la noile provocări de securitate ale continentului, diplomatul leton, Andris Teikmanis, a explicat că natura conflictelor moderne s-a transformat, ceea ce impune o abordare fermă bazată pe unitate și descurajare.
„În ultimele câteva decenii, Europa a văzut o schimbare extraordinară. S-a schimbat geografia politică și arhitectura securității. Iar după toate aceste schimbări, ne punem întrebarea: am revenit noi, oare, la Războiul Rece 2.0? Winston Churchill spunea cum putem să evităm un război fierbinte – punând accentul pe punctele forte, prin descurajare”, a relatat Andris Teikmanis, membru al consiliului de administrație al Asociației Diplomatice Letone, fost șef de cabinet al Cancelariei Președintelui Letoniei.
Letonia va ajunge la 5% din PIB pentru apărare
Experiența Letoniei arată că acțiunile agresive ale Rusiei au determinat autoritățile să consolideze apărarea națională, majorând substanțial bugetul pentru sectorul militar.
„Rusia ne-a ajutat de fapt cel mai mult să dezvoltăm infrastructura militară, în special prin politica externă a Rusiei, care sprijină agresiunea și expansiunea. Faptul că au detașat noi unități la frontierele de vest, diferite atacuri, cu încercări de a da foc la obiecte în Letonia și alte țări europene, acte de sabotaj, toate acestea au determinat Guvernul și Parlamentul din Letonia să spună că securitatea este prioritatea numărul unu”, a mențioant oficialul.
Astfel, bugetul de apărare a crescut până la 4.91% din PIB, adică 2.16 miliarde de euro. Anul viitor, Letonia planifică să atingă 5% din PIB. De asemenea, Guvernul intenționează să cheltuiască cu 10 miliarde mai mult pentru consolidarea capabilităților, de exemplu, pe sisteme de rachete HIMARS și altele pentru „a da viață sloganului că ne vom apăra fiecare centimetru de pământ”, a conchis Andris Teikmanis.
Rusia de la început analizează vulnerabilitățile, apoi atacă
Reprezentanta din Georgia a evidențiat parcursul similar al celor două țări, afectate istoric de prezența trupelor ruse pe teritoriul lor și de presiunea constantă a războiului hibrid.
„În ceea ce privește Moldova și Georgia, într-adevăr avem multe lucruri în comun: trupele rusești pe teritoriile noastre împotriva voinței noastre și războiul hibrid care se duce împotriva țărilor noastre încă de când am devenit independente. Și eu cred că este important să înțelegem că apărarea nu este doar despre armate. Nu este vorba doar despre bani”, a spus Ekaterine Metreveli, directoare executivă la Fundația Georgiană pentru Studii Strategice și Internaționale.
Amintindu-și de summitul NATO din 2008, Metreveli a spus că garanțiile politice neînsoțite de măsuri concrete de securitate au creat oportunități pentru agresiunea militară rusă pe teritoriul Georgiei în luna august al aceluiași an.
„În 2008 a fost un moment decisiv. La Summitul NATO de la București, UE a propmis Georgiei și Ucrainei că vor avea calitate de membru, dar a fost o promisiune fără un traseu. Iar peste câteva luni, tancurile rusești au intrat în Georgia”, a spus Ekaterine Metreveli.
Ea a avertizat că strategiile Kremlinului se bazează pe analiza atentă a vulnerabilităților interne ale statului pentru a submina coeziunea socială și sprijinul populației pentru apărare.
„A durat ceva până Europa a învățat această lecție și s-au mărit bugetele. Dar în spatele fiecărui buget mai mare există și acea preocupare a societății despre ce contribuții poate aduce la capacitățile de apărare. Ce face Rusia este că studiază foarte bine dosarul fiecărei țări și încearcă să amplifice vulnerabilitățile, să le exploateze”, a punctat Metreveli.
Moldova Security Forum este o platformă internațională de dialog dedicată provocărilor de securitate din Republica Moldova, regiunea Mării Negre și Europa, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu sprijinul a peste 40 de parteneri din Republica Moldova, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Cea de-a treia ediție a evenimentului, organizată în acest an pe 8 și 9 octombrie, reunește aproape 100 de vorbitori din peste 20 de țări. Agenda reuniunii cuprinde discuții despre amenințările hibride, războiul din Ucraina, securitatea regională, protecția împotriva dronelor și reziliența democratică.
Tematica anului curent reflectă modul în care Republica Moldova contribuie la securitatea proprie și regională prin întărirea democrației.
CITIȚI ȘI:
