Revista presei internaționale | Noi eforturi de pace – Kievul cere SUA presiuni asupra Rusiei
Presa internațională urmărește eforturile administrației americane de a relansa negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații străine analizează riscurile de securitate care amenință rutele comerciale europene, pe fondul conflictelor regionale. Impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice se numără printre alte teme abordate de presa internațională.
Reuters informează că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se vor întâlni vineri, la Miami, cu oficiali ucraineni pentru a discuta noi idei și a formula o propunere comună de încheiere a războiului dus de Rusia. Agenția de presă subliniază că întrevederea va avea loc la o zi după ce secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că negocierile se află într-un „impas periculos”. Potrivit Reuters, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, intenționează să discute în curând cu președintele rus Vladimir Putin și încearcă să pregătească negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina, după ce eforturile sale de până acum nu au dus la un acord. Surse diplomatice ale agenției Reuters dezvăluie că discuțiile de la Miami vor porni de la noi propuneri elaborate de negociatorii americani împreună cu reprezentanții ruși și ucraineni, iar la reuniune au fost invitați oficiali din Marea Britanie, Franța, Germania, NATO și UE.
AFP subliniază, la rândul său, dezacordul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu afirmațiile secretarului de stat american, potrivit căruia negocierile de pace s-ar afla în impas. Potrivit agenției de presă, liderul ucrainean invocă mai degrabă lipsa de voință a Washingtonului de a exercita presiuni suficiente asupra Moscovei. AFP precizează că Zelenski a făcut aceste afirmații la Priluki, unde a vizitat locul unui atac rusesc cu rachete asupra unui bloc de locuințe. Liderul ucrainean a cerut Statelor Unite să intensifice presiunile asupra Kremlinului prin sancțiuni suplimentare, sprijin financiar și ajutor pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, mai scrie AFP.
Pe fondul intensificării amenințărilor hibride atribuite Rusiei, UNIAN scoate în evidență mesajul transmis ieri de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în deschiderea celei de-a treia reuniuni a Forumului de Securitate, care se desfășoară timp de două zile la Chișinău. Pe fondul intensificării atacurilor hibride și al incursiunilor dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova, UNIAN atrage atenția asupra legăturii directe pe care Maia Sandu o stabilește între securitatea Republicii Moldova și cea a Ucrainei. UNIAN remarcă inclusiv contribuția logistică și economică a Chișinăului la susținerea Ucrainei, prin asigurarea căilor feroviare și rutiere pentru exporturi, facilitarea tranzitului gazelor și reducerea tarifelor pentru transportul cerealelor și al combustibililor. Aderarea la Uniunea Europeană și reziliența Ucrainei sunt prezentate de președintă drept garanții esențiale pentru pacea în regiune și pe întregul continent, notează UNIAN.
Politico anunță că NATO va desfășura în Italia, între 13 și 23 octombrie, exercițiul nuclear anual Steadfast Noon, la care vor participa 17 state membre, într-un moment de accentuare a tensiunilor cu Rusia. În relatarea publicației, Alianța încearcă să transmită Moscovei că manevrele sunt planificate din timp și nu reprezintă o amenințare, subliniind că nu vor fi utilizate arme nucleare de luptă. Explicând desfășurarea exercițiului, Politico citează declarațiile colonelului american David Bull, responsabil de operațiunile nucleare ale NATO, potrivit căruia programul va include atât alerte simulate, cât și zboruri reale, cu participarea avioanelor capabile să transporte armament nuclear și a personalului tehnic. Ca argument pentru prudența Alianței, publicația amintește că, după exercițiul precedent, Moscova a amenințat cu atacuri asupra teritoriului statelor membre, pe fondul unui climat de securitate agravat și de acuzațiile europene privind implicarea Rusiei în acte de sabotaj și intensificarea atacurilor hibride.
Deutsche Welle analizează riscurile de securitate care planează asupra noului coridor comercial ce ar urma să lege Asia de piețele europene prin Marea Caspică, Caucaz și Marea Neagră, Bulgaria fiind unul dintre principalele puncte de intrare în Uniunea Europeană. Potrivit postului german, atacurile cu drone asupra unor nave comerciale în apropierea coastei bulgare au readus în prim-plan problema siguranței transporturilor și a continuității rutelor de aprovizionare. În evaluarea Deutsche Welle, dezvoltarea acestui coridor ar permite UE să-și diversifice legăturile comerciale și să reducă dependența de rutele tradiționale, însă avantajele economice sunt condiționate de securitatea infrastructurii maritime. Din perspectiva postului german, incidentele din Marea Neagră ilustrează legătura tot mai strânsă dintre ambițiile comerciale europene și evoluțiile militare din regiune, ceea ce face protejarea transporturilor o condiție esențială pentru succesul noilor rute.
Le Monde se concentrează asupra dificultăților cu care se confruntă guvernul francez în încercarea de a recâștiga încrederea investitorilor și de a demonstra că poate stabiliza finanțele publice, într-un climat dominat de datorii ridicate și instabilitate politică. Ziarul francez relatează că ministrul economiei, Roland Lescure, încearcă să reasigure instituțiile financiare internaționale, în timp ce unii investitori asiatici își reduc deja expunerea pe obligațiunile franceze. În analiza Le Monde, incertitudinea privind adoptarea unor măsuri bugetare credibile alimentează temerile piețelor și poate împinge în sus costurile de împrumut ale statului, ceea ce complică și mai mult situația. Potrivit publicației, adevărata problemă depășește fluctuațiile financiare, deoarece lipsa unui compromis politic asupra bugetului riscă să slăbească și mai mult poziția economică a Franței în cadrul Uniunii Europene.
Bloomberg observă o evoluție paradoxală a exporturilor rusești de produse petroliere: în septembrie, livrările pe cale maritimă au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, în pofida prăbușirii exporturilor de motorină, restricționate de autoritățile de la Moscova. Agenția face referire la datele companiei de analiză Vortexa, care arată că volumul total al exporturilor a ajuns la aproximativ 1,17 milioane de barili pe zi, iar creșterea livrărilor de păcură și materii prime petrochimice compensează scăderea exporturilor de motorină. Bloomberg arată că exporturile de materii prime pentru industria petrochimică au crescut cu 35%, până la 363.000 de barili pe zi, iar cele de păcură, cu 6%, ajungând la 613.000 de barili pe zi. În schimb, livrările de motorină și alte produse petroliere au scăzut la 144.000 de barili pe zi, cel mai redus nivel lunar din ultimii peste zece ani. Potrivit agenției, restricțiile urmăresc să asigure aprovizionarea pieței interne cu combustibili, după atacurile ucrainene asupra rafinăriilor. Bloomberg notează însă că, în octombrie, autoritățile ruse ar putea permite unor producători să reia exporturile, pentru a preveni acumularea excesivă a stocurilor.
Associated Press surprinde noi fluctuații ale prețurilor la petrol pe piețele financiare americane. Agenția relatează că petrolul Brent s-a scumpit cu peste 4%, pe fondul temerilor legate de conflictul cu Iranul și de posibilele probleme de aprovizionare cu energie, în timp ce acțiunile companiilor tehnologice, inclusiv din domeniul inteligenței artificiale, au înregistrat scăderi. Associated Press notează că și schimbările de pe piața obligațiunilor au adăugat noi motive de îngrijorare pentru investitori. Potrivit analiștilor intervievați de agenție, aceste evoluții arată cum conflictele regionale alimentează inflația, provoacă scumpiri și afectează rapid economia mondială.
The Washington Post constată că reconstrucția Fâșiei Gaza rămâne blocată la un an de la semnarea planului de pace promovat de președintele american Donald Trump. Potrivit ziarului american, procesul nu poate avansa deoarece premierul israelian Benjamin Netanyahu insistă asupra dezarmării complete a Hamas, iar peste două milioane de palestinieni continuă să trăiască printre ruine, cu acces limitat la servicii esențiale și în condiții umanitare grave. The Washington Post atrage atenția că, deși există planuri și resurse pregătite pentru reconstrucție, acestea nu pot fi puse în aplicare fără acordul autorităților israeliene privind accesul forțelor internaționale și palestiniene. În evaluarea publicației, blocajul scoate în evidență limitele influenței exercitate de administrația Trump asupra aliatului său și riscă să compromită unul dintre principalele obiective de politică externă ale actualei administrații americane.
