Revista presei internaționale | Administrația SUA slăbește poziția Ucrainei în fața Rusiei
Presa internațională analizează presiunile exercitate de administrația Trump asupra Ucrainei pentru a opri atacurile asupra infrastructurii energetice rusești și implicațiile acestora pentru perspectivele negocierilor de pace. Protestele sociale din mai multe state europene și blocajele în aplicarea acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza se numără printre alte teme abordate de publicațiile străine.
Trump slăbește poziția de negociere a Ucrainei în fața Rusiei, titrează The Telegraph, cu referire la decizia președintelui SUA de a permite livrările de motorină rusească pe piața americană și internațională. Publicația avertizează că acordul ar putea limita capacitatea Kievului de a pune presiune pe Moscova pentru a o determina să accepte încetarea focului și negocieri reale de pace cu Ucraina. Volumul prevăzut în acord este nesemnificativ pentru piața americană, dar poate avea consecințe strategice importante pentru Ucraina, semnalează The Telegraph. Publicația apreciază că de acum înainte, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar putea fi interpretate la Washington ca o amenințare la adresa aprovizionării cu combustibil a SUA, ceea ce ar slăbi presiunile asupra Kremlinului pentru acceptarea unui armistițiu.
Presiunile Washingtonului nu se limitează însă la acordul privind motorina. Administrația Trump amenință să reducă sprijinul militar și informațional acordat Ucrainei dacă aceasta nu oprește atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, scrie Financial Times. Potrivit publicației, reprezentanți americani le-au transmis acest avertisment, în weekend, oficialilor de la Kiev și din capitalele europene. În același timp, Donald Trump a anunțat, în mod surprinzător, că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic, deși autoritățile ucrainene nu fuseseră informate în prealabil, remarcă Financial Times. Un oficial din anturajul lui Volodimir Zelenski a declarat ziarului că, în momentul anunțului, echipele ucrainene încă restabileau alimentarea cu energie electrică și apă în Kiev după noi lovituri rusești.
Reacția Kievului la anunțul lui Trump este surprinsă de Axios într-un interviu cu Volodimir Zelenski, care a recunoscut că a fost luat prin surprindere de declarația privind armistițiul energetic. Liderul ucrainean a precizat totuși că țara sa este gata să accepte încetarea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, dacă Moscova își asumă același angajament. Zelenski a spus că i-a cerut Washingtonului să clarifice data intrării în vigoare a înțelegerii, întrucât Kievul nu fusese informat în prealabil despre aceasta. În același interviu, președintele ucrainean a anunțat că a discutat ulterior inițiativa cu liderii Canadei și Finlandei, precum și cu secretarul general al NATO, reiterând că Ucraina susține orice demers care protejează populația și apropie sfârșitul războiului.
Într-un alt interviu, acordat postului american ABC News, a criticat direct abordarea administrației Trump, afirmând că Washingtonul pune presiune asupra Ucrainei pentru că nu a reușit să-l determine pe Vladimir Putin să oprească războiul. Liderul de la Kiev a spus că lui Trump îi este mai ușor să învinuiască Ucraina pentru scumpirea carburanților decât să exercite presiuni asupra Kremlinului. În același interviu oferit postului ABC News, Zelenski a calificat acordul americano-rus privind livrările de motorină drept un „cadou pentru Putin”, argumentând că veniturile obținute îi vor permite acestuia să finanțeze în continuare războiul împotriva Ucrainei.
Criticile la adresa acordului se aud și în Congresul american. Șapte senatori republicani și democrați îi cer lui Donald Trump să renunțe la înțelegerea privind importurile de motorină rusească, pe care o consideră contrară legislației SUA, relatează Eurointegration. Publicația face referire la o declarație publicată pe site-ul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, în care senatori susțin că legea privind sancțiunile adoptată în 2022 interzice importurile de resurse energetice din Rusia atât timp cât Moscova continuă războiul împotriva Ucrainei. Aleșii americani îi reproșează administrației Trump că nu s-a consultat cu Congresul și au propus un proiect de lege bipartizan pentru a împiedica ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, mai scrie Eurointegration.
Pe fondul acestor tensiuni dintre Washington și Kiev, The New York Times examinează reacția Ucrainei la declarația lui Trump potrivit căreia țara ar trebui să-și aleagă un alt președinte. Ziarul îl citează pe ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, care a afirmat că Volodimir Zelenski se bucură de sprijinul populației și că alegerea conducerii țării aparține exclusiv cetățenilor ucraineni. Publicația remarcă indignarea unor ucraineni față de declarațiile președintelui american și față de orice tentativă a Washingtonului sau Moscovei de a influența alegerea conducerii țării. Unii interlocutori ai ziarului văd în criticile lui Trump și o manevră de politică internă, în perspectiva alegerilor parlamentare americane de la jumătatea mandatului prezidențial.
Dincolo de disputa politică și diplomatică, războiul continuă să impună pierderi umane și costuri tot mai mari. Bloomberg citează estimări NATO potrivit cărora Rusia ar fi înregistrat peste 50.000 de pierderi în septembrie, dintre care aproximativ 28.000 de militari uciși. Datele prezentate de agenție se bazează pe estimările NATO, dezvăluite de un oficial militar de rang înalt. El susține că pierderile rusești le depășesc considerabil pe cele ucrainene, estimate la aproximativ 5.000 de militari în aceeași perioadă. Aceleași estimări arată că pentru a avansa, trupele ruse sunt trimise în zone extrem de periculoase, controlate de drone, artilerie și alte mijloace defensive, inclusiv câmpuri minate. Între timp, cheltuielile militare ale Rusiei ar urma să ajungă în acest an la aproape 17 trilioane de ruble, cu aproximativ 40% peste nivelul prevăzut inițial de guvern, ceea ce reflectă costurile tot mai mari ale războiului, relevă Bloomberg.
Presa occidentală acordă o atenție sporită protestelor elevilor și studenților, izbucnite în Franța, care s-au extins la sfârșitul săptămânii în Belgia, Italia Grecia, Spania și Portugalia pe fondul nemulțumirilor legate de finanțarea educației și reducerea cheltuielilor publice. AFP scrie că în Belgia, manifestațiile studenților s-au suprapus cu o grevă națională împotriva măsurilor de austeritate, iar la Bruxelles aproximativ 30.000 de persoane au participat la un marș organizat de sindicate. În Italia, elevii au ocupat mai multe licee, inclusiv la Roma și Torino, iar în Grecia au fost anunțate acțiuni de protest în școli. În Spania, zeci de mii de oameni au manifestat împotriva crizei locuințelor, relatează AFP, precizând că unele guverne confruntate cu proteste au anunțat că vor prezenta planuri pentru a răspunde nemulțumirilor publice.
De la nemulțumirile sociale din Europa, atenția presei se îndreaptă spre intensificarea confruntărilor din Orientul Mijlociu, unde conflictului dintre rebelii houthi din Yemen și Arabia Saudită se intensifică după reluarea confruntărilor în vară. BBC transmite că atacurile asupra infrastructurii saudite s-au înmulțit pe fondul ofensivei militare a Riadului împotriva grupării susținute de Iran, relatează BBC. Potrivit postului britanic, Aeroportul Internațional Regele Khalid din Riad a fost vizat de patru atacuri într-o singură săptămână, iar ultima lovitură, produsă duminică, s-a soldat cu un mort și 11 răniți. Atacul a provocat un incendiu într-un terminal, la numai o zi după o altă lovitură asupra aeroportului, în care au murit 13 persoane și peste 300 au fost rănite. Rebelii houthi și-au revendicat atacurile și au amenințat că vor viza în continuare aeroporturile saudite, notează BBC.
La un an de la acordul de încetare a focului negociat de administrația Trump, pacea în Fâșia Gaza rămâne fragilă, iar reconstrucția teritoriului aproape că nu a început, constată Associated Press. Agenția amintește că planul prevedea instalarea unei administrații palestiniene, dezarmarea Hamas și retragerea treptată a trupelor israeliene, însă aceste angajamente nu au fost îndeplinite, iar negocierile rămân blocate. Premierul israelian Benjamin Netanyahu insistă ca Hamas să depună complet armele înainte de retragerea trupelor israeliene, în timp ce gruparea palestiniană cere aplicarea simultană a celor două măsuri, subliniază Associated Press. Între timp, peste două milioane de palestinieni continuă să trăiască printre ruine sau în adăposturi improvizate, iar autoritățile sanitare din Gaza raportează peste 1.400 de palestinieni uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului, consemnează Associated Press.
