Jocuri de putere la Washington: Presiunea pe prețurile la combustibil și condițiile pentru alegeri la Kiev
Președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a-și consolida poziția politică internă, în timp ce Moscova urmărește să-și reafirme statutul de partener al Washingtonului, consideră politologul Cătălin-Gabriel Done. La rândul său, expertul în securitate Andrei Curăraru afirmă că anunțurile privind livrările de petrol rusesc și o posibilă încetare a focului au ca scop inclusiv influențarea percepției publice asupra prețurilor la carburanți.
În opinia politologului Cătălin Gabriel Done, abordarea administrației americane trebuie privită în contextul negocierilor cu Moscova, al presiunilor asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și al intereselor politice interne ale lui Donald Trump, care urmărește menținerea majorității republicane în Congresul SUA.
„Văd în momentul de față mai mult un joc simbolic între Donald Trump și Volodimir Zelenski, pe de-o parte, și Donald Trump și Vladimir Putin, pe de altă parte. De ce? Pentru că acum liderul de la Casa Albă folosește petrolul și schimbul de informații ca monedă de schimb pentru a asigura o poziție mult mai confortabilă pe plan intern, așa cum a spus și domnul Curăraru, pentru că urmează alegerile pe care Donald Trump dorește să le câștige, dorește să își păstreze majoritatea în Congresul american”, a explicat Cătălin Gabriel Done, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Petrolul și informațiile, instrumente de presiune politică
Politologul consideră că presiunile legate de schimbul de informații pot influența dezbaterea privind organizarea alegerilor în Ucraina.
„Vis-a-vis de Putin, dorește să transmită un mesaj de forță, și anume faptul că Statele Unite ale Americii nu negociază decât de la egal la egal, îl vede pe Vladimir Putin egalul său, ceea ce Putin își dorește, și, de altfel, în structura marilor puteri, să știți că întotdeauna negocierile au loc de la egal la egal. Al treilea simbol extrem de important, acest schimb de informații, vine să pună presiune pe Volodimir Zelenski pentru a organiza alegeri”, a declarat politologul.
Moscova ar putea câștiga teren diplomatic
Done atrage atenția că SUA vor „să joace o carte” ce poate crea o situație paradoxală: Ucraina, țara atacată de Rusia, riscă să fie făcută responsabilă pentru dificultățile de pe front și pentru faptul că Washingtonul nu a reușit să încheie războiul în termenii promiși de Trump.
Politologul mai subliniază că o eventuală apropiere diplomatică între Washington și Moscova i-ar putea permite Rusiei să își reducă izolarea internațională. Potrivit politologului, miza nu se limitează la câștigurile economice, ci include și recunoașterea statutului lor pe scena internațională.
„În antropologia puterii, recunoașterea este o resursă strategică. (...) Rusia primește ocazia să se prezinte din nou ca un partener indispensabil al Statelor Unite ale Americii, un partener egal, nu doar un stat sancționat pentru războiul din Ucraina. (...) Un lider nu caută numai bani, așa cum am tinde să credem că face Donald Trump, ci el caută și confirmarea statutului său de actor cu care ceilalți trebuie să negocieze. (...) Și o asemenea imagine poate servi interesului de a demonstra atât publicului rus, cât și publicului occidental că, sigur, nu putem izola Rusia pe termen nelimitat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că totuși avem capacitatea noi, Occidentul, de a forța mâna Rusiei să se așeze la masa negocierilor și de a accepta unele concesii”, a concluzionat Done.
Înțelegerile energetice nu înseamnă neapărat o alianță
Expertul ma avertizează că eventualele înțelegeri dintre Washington și Moscova în sectorul energetic nu trebuie interpretate drept dovadă a unei alianțe strategice și pot ridica semne de întrebare cu privire la coerența politicii americane.
„Nu putem deduce că s-a ajuns la o alianță strategică sau că există concesii secrete între Washington și Moscova. (...) Înseamnă, în viziunea mea, că politica sancțiunilor își pierde o parte din coerența strategică, pentru un moment însă administrația de la Washington s-a dovedit extrem de imprevizibilă, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp. Însă eu cred că între Kiev și Washington există, în momentul de față, o serie de contacte diplomatice în spatele ușilor închise și nu cred că suveranitatea statului ucrainean, cel puțin acum, ar fi pusă în pericol de o eventuală dorință a lui Trump de a bate palma cu Putin”, a punctat Done.
Trump ar urmări să influențeze prețurile la carburanți
Declarațiile lui Trump despre posibile livrări de petrol rusesc către Statele Unite și despre o încetare a focului în sectorul energetic sunt interpretate de expertul în securitate Andrei Curăraru drept „un artificiu înainte de alegeri”. Potrivit acestuia, mesajele președintelui american „e o soluție de mijloc care să-i permită să continue această poziție” că de vină e Zelenski și Putin „de faptul că galonul de benzină a ajuns la șase dolari”.
„Trump vrea ca prețurile să scadă în primul rând la bursă și (...) această încetare a focului pe sistemul energetic, ar trebui să țintească bursele care reacționează la declarațiile lui Donald Trump, să reducă artificial aceste prețuri și astfel să vorbească despre o perspectivă pozitivă în tot ce înseamnă prețurile la benzinăriile din SUA. Nu știu cât este de realizabil. Înțelegem că acele volume care au fost deja livrate n-ar ajunge nici pentru o zi pentru necesitățile SUA”, a declarat Andrei Curăraru.
Conflictul din Golf, un factor al scumpirilor
Expertul susține că atribuirea creșterii prețurilor la carburanți exclusiv războiului ruso-ucrainean nu reflectă întreaga complexitate a situației. În opinia sa, conflictul din Golf și perturbarea rutelor de transport al petrolului au o contribuție importantă la scumpirile de pe piețele internaționale.
„Aceste prețuri excedentare de pe piața internațională sunt afectate în măsură de până la 10% de conflictul dintre Rusia și Ucraina. Marea parte a acestei majorări de preț vine din cauza conflictului din Golf, a blocărilor a două strâmtori care îngreunează livrările de țiței”, a explicat Curăraru.
Alegerile din Ucraina și condiția unui armistițiu
Andrei Curăraru consideră că [un armistițiu de 60 de zile](Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că țara sa este pregătită să organizeze alegeri dacă Rusia va accepta o încetare completă a focului pentru 60 de zile. Declarația lui Zelenski vine ca răspuns la afirmațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că „a venit timpul ca Ucraina să-și aleagă un nou președinte”.), propus de Volodimir Zelenski drept condiție pentru organizarea scrutinului, ar oferi societății ucrainene un răgaz și ar pune Moscova în situația de a răspunde.
„Cu siguranță că capacitățile de comunicator public și de showman pe care le are Zelenski pot rivaliza cu cele pe care le are Donald Trump. Nu știu dacă este indicat pentru statul ucrainean ca acest conflict să continue. (...) Foarte bună această mișcare tactică a lui Zelenski, care propune ceea ce Putin nu poate să accepte: 60 de zile de încetare a focului, ce ar da și un respiro societății ucrainene”, a conchis Andrei Curăraru la Moldova 1.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Rusia va livra peste 300.000 de tone de motorină pe piețele americană și mondială, în urma unei convorbiri telefonice cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Potrivit lui Trump, alte livrări sunt planificate pentru luna noiembrie și perioada următoare, iar autoritățile americane au emis o licență temporară care permite exportul motorinei rusești pe piețele internaționale.
De asemenea, în perioada 10-11 octombrie, Departamentul de Stat și Pentagonul au transmis oficialilor din Ucraina și Europa că SUA ar putea suspenda schimbul de informații secrete și achizițiile de armament american destinate Ucrainei, efectuate de țările europene, dacă Kievul nu încetează atacurile de amploare asupra infrastructurii energetice din Rusia.
