Revista presei | Washingtonul face concesii Moscovei; Europa menține presiunea asupra Rusiei
Presa internațională analizează presiunile exercitate de administrația Trump asupra Ucrainei și divergențele dintre Washington și capitalele europene în privința modului de a opri războiul. Publicațiile urmăresc, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei, riscurile atacurilor cibernetice și posibilele schimbări politice care ar putea influența viitorul Uniunii Europene.
Reuters dezvăluie că administrația Trump speră să folosească acordul privind exporturile de motorină rusească pentru a readuce Moscova la negocierile de pace cu Ucraina. Potrivit agenției, la întâlnirea de săptămâna trecută, desfășurată în Miami, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au spus oficialilor ucraineni că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit să negocieze încheierea războiului, dar că acordul ar putea contribui la reluarea discuțiilor trilaterale. Reuters subliniază că înțelegerea, prin care Rusia ar urma să livreze peste 2,25 milioane de barili de motorină pe piețele americană și internațională, a fost criticată de unii membri ai Congresului SUA. Aceștia avertizează că Moscova va obține bani pentru continuarea războiului fără să fie nevoită să accepte concesii. Agenția notează că Trump apără acordul și susține că acesta va reduce prețurile carburanților în SUA, dar urmărește și oprirea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Încercările anterioare ale Washingtonului de a-l convinge pe Putin să accepte un acord de pace, inclusiv prin propuneri de relaxare a sancțiunilor, nu au dus la schimbarea cerințelor Moscovei, amintește Reuters. O sursă a agenției apropiată Kremlinului afirmă că președintele rus ar reveni la negocieri doar dacă ar putea prezenta drept victorie obținerea întregului teritoriu al Donbasului controlat parțial de forțele ucrainene.
Financial Times arată că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au pus sub semnul întrebării armistițiul anunțat de președintele american Donald Trump fără consultarea prealabilă a Kievului. Ziarul remarcă faptul că Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să respecte înțelegerea dacă Moscova își asumă același angajament. Financial Times subliniază însă că Rusia a continuat atacurile după anunțul lui Trump, provocând noi întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă în Ucraina. Publicația mai scrie că Washingtonul a exercitat presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești, inclusiv prin amenințarea reducerii ajutorului militar și a schimbului de informații. În același timp, ziarul evidențiază contradicția dintre eforturile europene de a intensifica presiunile asupra Moscovei și decizia administrației americane de a permite exporturi suplimentare de motorină rusească.
În dezacord cu decizia lui Donald Trump de a permite mai multe exporturi de motorină din Rusia, liderii europeni vor cere noi sancțiuni împotriva Moscovei la reuniunea Consiliului European, scrie Politico. Publicația îi citează pe premierul polonez Donald Tusk și cancelarul german Friedrich Merz, care susțin intensificarea presiunilor asupra Rusiei pentru a opri războiul, mai ales după noile atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene. Politico subliniază că, în timp ce administrația americană urmărește reducerea prețurilor carburanților prin suplimentarea livrărilor de motorină rusească, guvernele europene vor să limiteze veniturile Moscovei din exporturile de energie. Publicația mai arată că oficialii europeni și ucraineni se îndoiesc că cele 4,8 milioane de tone de motorină promise vor reduce semnificativ prețurile, dar se tem că acordul va aduce Rusiei venituri suplimentare și va slăbi presiunea economică asupra Kremlinului.
Uniunea Europeană își înăsprește, între timp, măsurile împotriva persoanelor și companiilor care contribuie la industria militară rusă, relatează Associated Press. Agenția precizează că miniștrii de Externe ai UE au aprobat sancțiuni care vizează aproape 1.600 de persoane și entități, inclusiv furnizori de componente electronice, sisteme radar, echipamente de navigație și alte tehnologii utilizate la fabricarea dronelor și rachetelor. Associated Press mai notează că pe listă au fost incluse 77 de persoane acuzate de organizarea recentelor alegeri în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
Pentru a împiedica relaxarea presiunii economice americane asupra Rusiei, miniștrii de externe ai UE au reluat discuțiile privind folosirea celor 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei, transmite The Telegraph. Potrivit publicației, șapte state membre în frunte cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, susțin această soluție. Între timp, Comisia Europeană caută o formulă juridică prin care să răspundă temerilor privind riscurile pe care le-ar implica această măsură pentru Belgia, unde se află cea mai mare parte a activelor înghețate, remarcă The Telegraph. Ziarul relevă că inițiativa urmărește să asigure în continuare finanțarea Kievului și să mențină presiunea asupra Moscovei, în pofida divergențelor tot mai evidente dintre Washington și capitalele europene.
The Atlantic critică decizia lui Donald Trump de a relaxa restricțiile asupra importurilor de motorină rusească, considerând-o o ruptură radicală de politica americană de a menține presiunea economică asupra Rusiei. Publicația observă că președintele SUA îi cere Kievului să renunțe la atacurile asupra rafinăriilor rusești, fără să solicite concesii similare din partea Kremlinului, deși Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. Promisiunea reducerii prețurilor la carburanți nu justifică apropierea de Moscova, deoarece importurile vizate ar avea un efect limitat asupra pieței, în timp ce Rusia ar obține resurse suplimentare pentru război, comentează The Atlantic. Publicația recomandă aliaților europeni ai Ucrainei să tragă concluziile acestei schimbări de politică și să-și consolideze sprijinul pentru Kiev, întrucât Washingtonul a devenit un partener imprevizibil.
The Wall Street Journal dezvăluie planul NATO pentru respingerea unui eventual atac rusesc asupra unui stat membru. Ziarul detaliază că planul prevede oprirea ofensivei încă din primele faze și neutralizarea capacității Moscovei de a-și coordona și aproviziona trupele. Potrivit publicației, strategia, denumită „Inițiativa de descurajare pe flancul estic”, se bazează inclusiv pe drone și roboți tereștri, pentru a limita pierderile în rândul militarilor aliați. Planul prevede și posibilitatea unor lovituri cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra centrelor de comandă și sistemelor antiaeriene rusești, inclusiv în regiunea Kaliningrad și în Belarus, pentru a facilita contraofensiva trupelor NATO. Coordonarea operațiunilor ar urma să fie asigurată de o rețea digitală securizată, care să permită schimbul rapid de informații despre ținte între armatele aliate, mai scrie The Wall Street Journal.
BBC scrie despre noi metode de atac hibrid îndreptate împotriva Europei. Potrivit postului britanic, o amplă operațiune cibernetică a afectat aproximativ 400 de supermarketuri din Franța, după ce hackerii au preluat controlul asupra programelor care reglează temperatura frigiderelor și congelatoarelor. În unele instalații, temperatura ar fi ajuns la 50 de grade Celsius, iar comercianții au fost nevoiți să arunce produsele a căror siguranță nu mai putea fi garantată, precizează BBC. Aceeași sursă informează că procuratura din Paris a deschis o anchetă, iar comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a avertizat că protejarea aprovizionării cu alimente necesită o atenție sporită.
Republica Moldova și Ucraina urmează să avanseze în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după ce toate statele membre au convenit să deschidă două noi clustere pentru cele două țări, relatează Eurointegration. Publicația precizează că acordul prevede inclusiv închiderea a trei capitole de negociere pentru Albania și a unui capitol pentru Muntenegru. Pentru Chișinău și Kiev, noile clustere vizează „Piața internă” și „Competitivitate și creștere economică incluzivă”, explică Eurointegration. Publicația amintește că, în cazul Ucrainei, deschiderea acestora a fost precedată de adoptarea unor modificări la legea educației, menite să răspundă preocupărilor Ungariei.
Alegerile din următorul an ar putea schimba echilibrul politic al Europei, titrează The Guardian. Ziarul scrie că mai multe state europene se pregătesc pentru alegeri care ar putea influența direcția politică a Uniunii, printre acestea numărându-se Spania, Franța, Italia, Polonia, Finlanda, Grecia, Estonia și Slovacia. În analiza sa, publicația subliniază că o creștere simultană a sprijinului pentru partidele naționaliste și de extremă dreaptă din marile state membre nu le-ar oferi neapărat controlul asupra deciziilor europene, dar le-ar putea permite să blocheze inițiative comune în domeniul apărării, energiei, finanțelor și tehnologiei. The Guardian avertizează că viitorul integrării europene va depinde atât de rezultatele alegerilor naționale, cât și de capacitatea guvernelor de a continua să coopereze într-un context internațional tot mai fragmentat.
